Donald Trump a avut în anii 2017-2020 un mandat prezidențial în fruntea SUA care poate fi considerat „excentric” pentru un lider occidental. Noutatea politicii externe a lui Trump în precedentul mandat a fost abordarea realistă și naționalistă a relațiilor internaționale, contrar convingerilor liberale, și adesea idealiste, specifice lumii occidentale. Din aceste considerente, revenirea lui Trump la „Casa Albă” este așteptată cu multă neliniște în Europa.
Unii politicieni o poartă ca pe o broșă la sărbători. Alții o văd ca pe o listă de poeți decedați din manuale sau ca pe niște cuvinte care nu înseamnă nimic, dar sună frumos. Foarte frumos. E și această manifestare parte din cultura noastră națională, moștenită din limbajul de lemn și formalitatea din comunism, când nu puteai spune direct ce crezi, dar trebuia să-ți bifezi prezența la tot felul de sindrofii. Am schimbat monumentele la care ducem flori, dar nu neapărat și felul în care ne raportăm la ele.
Republica Moldova se confruntă cu o nouă criză energetică, cu rate ridicate de incertitudine, atât în ceea ce privește asigurarea cu resurse energetice, cât și în ceea ce ține de la valoarea facturii pe care va trebui să o plătească pentru a ieși din această iarnă.
Regiunea separatistă transnistreană se confruntă, începând cu 1 ianuarie 2025, cu o gravă criză energetică, declanșată intenționat de către Rusia cu scopul de a provoca scumpirea curentului electric și a gazului, generând astfel nemulțumirea cetățenilor moldoveni față de actuala putere proeuropeană în perspectiva alegerilor parlamentare care urmează să aibă loc anul curent.
Pe măsura epuizării rezervelor de gaze și cărbune în regiunea secesionistă transnistreană, Tiraspolul insistă ca Chișinăul să recunoască pretinsa datorie de 709 milioane de dolari față de Gazprom – nu și să o plătească! – pentru continuarea subzistenței sale în calitate de enclavă separatistă pe malul stâng al Nistrului. În același context, Kremlinul vrea să exploateze oportunitatea ca ultimă șansă pentru valorificarea acestor bani în calitate de viitoare pârghie de presiune asupra Republicii Moldova.
Tiraspolul speră că va avea gaze rusești după 9 ianuarie, doar pentru necesitățile proprii. Altminteri, Rusia pierde influența asupra Transnistriei, fapt ce creează premise pentru reintegrarea Republicii Moldova de pe pozițiile Chișinăului. Și acest fapt este nepermis pentru Kremlin.
Anul politic 2024 în Republica Moldova a fost unul complicat, dar totuși poate fi considerat unul pozitiv. Principalul rezultat al acestui an este că Republica Moldova și-a menținut traiectoria europeană. Într-o anumită măsură, chiar și-a consolidat parcursul european. Începând cu 2024, integrarea europeană a devenit „proiectul de țară” al Republicii Moldova. Tot în 2024, au început și negocierile de aderare a Republicii Moldova la Uniunea Europeană.
La începutul acestei săptâmâni, Serviciul de informații externe al Federației Ruse (SVR) a dat tonul propagandei rusești și celei de la Tiraspol în ceea ce Institutul pentru Studiul Războiului califică drept o pregătire pentru o operațiune sub steag fals în efortul Kremlinului de a destabiliza Republica Moldova, urmărind răspândirea panicii și neîncrederii în societatea moldovenească.
Decembrie e luna bilanțurilor și a retrospecțiilor. E luna când tragem linie și separăm reușitele de eșecuri. În ultimii ani însă, guvernările ne-au mai învățat un lucru – între Crăciun și Revelion își fac loc reforme neașteptate, nepopulare, care profită de vulnerabilitatea unei opinii publice aflate în pauză de vigilență. Așadar, decembrie mai e, de câțiva ani încoace, luna reformelor menite să evite riposta.
Criza energetică pe care Rusia ar putea-o provoca regiunii separatiste transnistrene și implicit Republicii Moldova a împărțit opinia publică în două tabere. Există acea tabără a “hardlinerilor” (inflexibililor - n.r.) care doresc cu orice preț reintegrarea regiunii în virtutea dreptului legitim constituțional al Republicii Moldova ca autoritățile de la Chișinău să controleze tot teritoriul țării pe ambele maluri ale Nistrului.
Ministerul Dezvoltării Economice și Digitalizări (MDED) a anunţat lansarea de la 1 ianuarie 2025 a unui mecanism de ajutor de stat pentru investițiile din industria Republicii Moldova, pentru perioada 2025-2036, care ar urma să resuscite sectorul industrial aflat în derivă de câţiva ani.
Scenariul sumbru al unei situații de criză majoră în Transnistria pare să devină iminent. Cu toate acestea, regimul secesionist din Transnistria nu vrea să colaboreze cu Chișinăul pentru a diminua impactul unei eventuale catastrofe.
După un atac fulgerător al rebelilor sirieni, dictatorul Bashar al-Assad a pierdut puterea, părăsind Siria în mare grabă și fugind la Moscova. Regimul lui Assad s-a prăbușit în doar două săptămâni. În același timp, fuga lui Assad este rezultatul faptului că influența Rusiei în calitate de actor internațional s-a redus considerabil.
Anul 2024 a fost unul fără precedent: mai mult de jumătate de glob și-a ales elitele politice. Care sunt lecțiile din alegerile prezidențiale și referendumul desfășurat în Republica Moldova? Ce avem de învățat din europarlamentarele, parlamentarele, localele și prezidențialele din România?
Deși le văd de mulți ani prin capitalele europene sau la Chișinău, am tot ezitat să folosesc trotinetele electrice. Gheața s-a spart în Italia: după semimaratonul din Chianti — obosiți să mai facem drumul pe jos de la metrou la hotel — am luat trotineta. Și a început! Uauuuu! Nu-i complicat de condus, e nostim, e fain, e cool, e o soluție de mobilitate, la urma urmei!
Pe fundalul unei eventuale stopări a livrării gazelor rusești în Transnistria, Chișinăul își mobilizează eforturile pentru a menține în funcțiune, în condiții de bombardament rusesc în Ucraina, singura linie de conexiune electrică cu România – Isaccea – Vulcănești – Moldgres – Chișinău, iar Tiraspolul a împărțit cărbunii pentru două luni ca să asigure regiunea cu lumină și pâine.
La 6 decembrie 2024, cu două zile înainte de turul doi al alegerilor prezidențiale din România, în care urmau să se confrunte candidatul de extremă dreapta, populistul cu simpatii pro-ruse, independentul Călin Georgescu și pro-europeană Elena Lasconi, reprezentanta USR, Curtea Constituțională a României a decis, în unanimitate, anularea primului tur al alegerilor prezidențiale din 24 noiembrie 2024.
În prag de iarnă şi cu o criză energetică ce bate la uşă, premierul Republicii Moldova, Dorin Recean a decis să îl demită pe ministrul Energiei, Victor Parlicov şi să preia temporar conducerea instituţiei.
Demisia ministrului Energiei, Victor Parlicov, a directorului întreprinderii de stat Energocom, Victor Bînzari, și a reprezentantului societății civile în Consiliul de Administrație al Moldovagaz, Sergiu Tofilat, amplifică panica cetățenilor legată de criza energetică provocată, pe de o parte, de achiziționarea stângace a gazelor, iar, pe de altă parte, de posibile scumpiri ale curentului electric.
Anunțul făcut la 20 noiembrie a.c. de către ministrului Energiei, Victor Parlicov, care afirma că a fost invitat de reprezentanții concernului rus Gazprom la Sankt-Petersburg pentru a discuta situația energetică curentă din Republica Moldova, inclusiv subiectul livrărilor de gaze naturale în regiunea transnistreană de la 1 ianuarie 2025, dată la care expiră contractul de tranzit prin Ucraina, a provocat multe controverse la Chișinău.
Influenceri români ca impresara Ana Maria Prodan continuă să îl promoveze pe Călin Georgescu. Ca și favoritul lor, influencerii amplifică o serie de narațiuni rusești, majoritatea adaptate la România, dar și tot soiul de bazaconii pseudo-științifice sau conspiraționiste.
Cine se face vinovat de scumpirile la gaze, de ce Agenția Națională pentru Reglementare în Energetică (ANRE) s-a apucat să examineze în grabă solicitarea Moldovagaz cu privire la majorarea tarifelor și ce are de gând să facă Chișinăul cu Transnistria după ce Gazprom a decis să o lase în plină iernă în frig și pe întuneric, cu o datorie de 10,5 miliarde de dolari acumulată în decurs de peste 30 de ani – acestea sunt subiectele care au marcat săptămâna.
În această lună, justiția din Republica Moldova a trimis, într-un caz fără precedent, un medic la închisoare cu executare, pentru un presupus caz de malpraxis, soldat cu decesul unui angajat al instituțiilor de forță. Pentru prima dată un medic urolog, Sergiu Cozub, este scos din sala de judecată cu cătușe pe mâini, într-un context aproape șocant în care medicina este, practic, asociată cu omorul calificat.
Victoria lui Călin Georgescu în primul tur al alegerilor a produs un adevărat șoc la Kiev, unde e văzut drept un „putinist brun”. Analiștii ucraineni cred însă că Georgescu va fi înfrânt în turul doi.
La 19-20 noiembrie 2024, la Chișinău, a avut loc un forum de securitate (Moldova Security Forum 2024), primul eveniment de acest gen care ar putea deveni pe viitor o reuniune tradițională. Desfășurarea unui forum de securitate este de maximă actualitate pentru societatea moldovenească, scopul lui primar fiind să contribuie la ridicarea gradului de reziliență a Republicii Moldova.
Georgescu a fost considerat, cândva, un tehnocrat cu o solidă carieră internațională. După încheierea acesteia, a adoptat un discurs pro-rus și anti-occidental și și-a exprimat admirația pentru Ion Antonescu și Corneliu Zelea Codreanu.
Între„revoluția pixului” Dianei Șoșoacă, „giro giro girofaru” lui George Simion și #CălinGeorgescu, suveraniștii au dominat TikTokul, pe care și-au făcut campanie inclusiv în ziua alegerilor. Împreună, suveraniștii au obținut aproape 40% din sufragii.
Cea mai importantă întrebare care frământă mințile pro-europenilor din Republica Moldova este dacă PAS și Maia Sandu ar mai putea reporta o victorie similară cu cea de la prezidențiale și de la referendum. Însă scorul din primul tur al prezidențialelor și apoi trecerea la mustață a referendumului ar trebui să fie un moment de analiză politică profundă.
Asigurarea Transnistriei cu gaze rusești și a Republicii Moldova cu energie electrică ieftină, problemele legate de justiție, în special de activitatea șefei Procuraturii Anticorupție, Veronica Dragalin, și remanierile anunțate în Guvernul Dorin Recean reprezintă subiectele despre care s-a vorbit cel mai mult în spațiul public în ultimele zile.
În anii 2022-2023, Republica Moldova a atras investiții străine directe (ISD) în valoare de peste un miliard de dolari, arată datele publice, confirmate şi diverse rapoarte şi analize internaţionale, cum ar fi Investment Promotion realizat de Emerging Europe sau World investment report 2024, publicat de UNCTAD.
Referendumul și alegerile prezidențiale, recent încheiate, au marcat, fără îndoială, viața politică moldovenească. Impactul emoțional pe care l-a avut referendumul privind integrarea europeană a Republicii Moldova (care a trecut la limită) și riscul pierderii de către Maia Sandu a alegerilor prezidențiale în turul II a determinat guvernarea să promită că vor urma remanieri în cabinetul de miniștri și că va fi accelerată reforma justiției.
Moldova nu are președinte legitim, va fi vândută și o să renunțe la neutralitate, potrivit unor narațiuni false rusești post-electorale. Propaganda a luat în vizor și Ucraina, acuzată că pregătește acte de terorism nuclear – asta deși Rusia e cea care a amenințat cu război nuclear și a atacat centrale nucleare.
Dezinformarea folosește o varietate de tactici de manipulare. Poveștile de dezinformare pot fi create cu ușurință prin combinarea subiectelor provocatoare.
Raportează
