Corespondenta Veridica Paula Erizanu a discutat într-un interviu cu jurnalistul, scriitorul și cercetătorul britanic Peter Pomerantsev, născut la Kîiv și stabilit în prezent la Washington, despre cum vorbim cu cineva care a căzut pradă teoriilor conspirației sau propagandei autoritare; care sunt temele despre care rușii nu cred ce le spune guvernul lor; cum a lucrat pentru a rupe zidul nostalgiei sovietice în Ucraina sau de ce e nevoie ca presa să devină nu doar o sursă de informare, ci și “un serviciu social” în războiul hibrid și lumea schimbătoare în care ne aflăm azi.
Până la sfârșitul anului 2026, infrastructura energetică moldovenească va fi debranșată complet de Rusia și integrată în sistemul energetic european. Acest lucru va rezolvă practic toate problemele Republicii Moldova, pe de o parte, prin edificarea și consolidarea propriului sistem energetic, deconectat de Transnistria, iar, pe de altă parte, prin lipsirea regimului secesionist de la Tiraspol de cea mai importantă finanțare – banii care proveneau din vânzarea curentului electric pe malul drept al Nistrului.
În decembrie 2013, secretarul de stat american, John Kerry, participa la lansarea noului brand de țară al vinificației din Republicii Moldova — Wine of Moldova. Un brand elaborat, inclusiv cu sprijinul USAID.
Inegalitatea a devenit una dintre cele mai presante probleme cu care se confruntă economia modernă. Tendința persistentă a celor bogați de a deveni mai bogați, chiar și în perioade de criză, în timp ce săracii se luptă pentru a scăpa de sărăcie, nu mai este o provocare unică a anumitor națiuni, ci este un fenomen economic global. În Rusia, o țară în care bogăția a fost întotdeauna concentrată în mod disproporționat în rândul celor extrem de bogați, războiul a complicat și mai mult peisajul economic deja distorsionat.
Statele Uniunii Europene trebuie să-și crească semnificativ cheltuielile pentru apărare, - 2% din PIB nu mai este o cifră de actualitate, - în caz contrar, peste patru sau cinci ani europenii vor trebui „să se înscrie la cursuri de limbă rusă sau să meargă în Noua Zeelandă”, a declarat secretarul general al NATO, Mark Rutte, în cadrul unei intervenții în Parlamentul European. Șeful NATO a vorbit astfel despre o problemă mai veche care există în rândurile statelor Uniunii Europene – investițiile în sectorul militar și de apărare, - asupra căreia au avut loc mai multe dezbateri în trecut.
Când vrei să știi cât de dezvoltat este un stat din punct de vedere economic și social, nu căuta bugete, deficit, PIB sau alte statistici sofisticate. Caută un singur indicator – mortalitatea maternă. Mortalitatea maternă este un indicator recunoscut pe scară largă ca fiind esențial pentru evaluarea stării de sănătate și a nivelului de dezvoltare socio-economică al unui stat.
După ce Rusia a abandonat în beznă și frig regiunea transnistreană, Chișinăul și UE îi întind o mână de ajutor. Numai că scenariul este prevăzut doar până la 10 februarie. După această dată, totul va depinde de Tiraspol, fie alege o cale certă de asigurare cu gaze, pentru care trebuie să plătească, fie rămâne în întunericul Rusiei. Pentru moment, cert este că gazele pe care ar urma să le furnizeze câteva companii ungare sunt prevăzute doar pentru luna februarie a.c.
Agentul secret „Razlom” a fost unul din cei mai proști din lumea sa, din cea a emghebiștilor (de la MGB – abreviere de la Ministerul Securității de Stat în rusă – n.r.). Pentru a scăpa de acuzare pentru colaboraționism cu autoritățile române, s-a angajat să dea de urma „culacilor” și să îi toarne, să îi toarne pe semenii săi, pentru a scăpa de închisoare.
Uniunea Europeană și-a anunțat intenția de a aloca un ajutor de urgență de 30 de milioane de euro, ca prim pas pentru a sprijini Republica Moldova în soluționarea crizei energetice provocate de Gazprom, prin producerea de curent electric la Moldgres (Temocentrala electrică de la Cuciurgan). Această inițiativă a fost criticată de anumite voci la Chișinău, dar și la Tiraspol, deși din motive diferite.
Putin a crezut că, prin invadarea Ucrainei și implicarea în războaiele din Orient, îi redă Rusiei statutul de mare putere. Rezultatul a fost pierderea influenței Moscovei pe termen lung.
Ajutor pentru malul stâng al Nistrului în schimbul retragerii trupelor ruse, obiectivele falsurilor Kremlinului despre aprovizionarea Transnistriei cu gaze și deznodământul disputei dintre guvernarea PAS și șefa Procuraturii Anticorupție, Veronica Dragalin, care au marcat ultima jumătate de an – acestea sunt evenimentele care au marcat săptămâna trecută.
Eurovision. Un concurs care nu poate exista dacă nu e însoțit de scandaluri și contestări. De la etapele naționale, până la cea europeană. Un concurs care indică niște tendințe ale industriei, nu neapărat mereu exacte, dar ”desfrâul” plăcerilor publicului (pentru care se crede că există concursul), e temperat de juriul format din profesioniști. Extrem de rare cazurile când alegerea celor două tabere coincide, sau e la distanță redusă. Iar juriul mereu ajunge să fie țap ispășitor. Întrebarea e dacă industria muzicală are sau nu nevoie de acest concurs la nivel local, dar și european?
Chișinăul nu trebuie să cedeze în conflictul energetic, declanșat de Moscova în regiunea transnistreană, pentru că o bună parte a populației de peste Nistru îl așteaptă pe Putin, ca pe un salvator, și acuză autoritățile centrale ale Republicii Moldova că i-ar fi lăsat intenționat fără lumină și gaz. De această părere este Dumitru Iancev, fost judecător la Tiraspol, care relatează în cadrul unui interviu pentru Veridica despre starea de lucruri din enclava secesionistă după 1 ianuarie 2025, când oamenii de acolo reușesc să supraviețuiască doar datorită faptului că această iarnă este mai blândă.
Criza energetică din regiunea transnistreană a Republicii Moldova pare să fi luat o turnură neașteptată. Deși liderul separatist de la Tiraspol, Vadim Krasnoselski, afirma triumfalist, după vizita recentă la Moscova, că în curând în stânga Nistrului va fi gaz („umanitar”) rusesc, astăzi asistăm la o confuzie și mai mare în ceea ce privește modul de depășire a crizei. În toată această situație, autoritățile moldovenești se află „între ciocan și nicovală”, Chișinăul fiind supus unui atac mediatic concertat din partea Tiraspolului, Moscovei și a „cutiilor de rezonanță” rusești din interiorul Republicii Moldova.
Nicolae Pojoga a fost un elev eminent. Cu 10 pe linie. Cu un viitor luminos în URSS. În 1977 studentul Nicolae Pojoga a adunat fonduri pentru victimele cutremurului din București. Să ajute țara socialistă prietenă. URSS a avut altă părere despre ajutorul frățesc. Viitorul luminos a rămas pentru alții în URSS. Nicolae Pojoga a fost lăsat pe marginea drumului constructorului comunismului.
Noul episod de criză energetică provocată de Rusia în Republica Moldova se developează din ce în ce mai mult drept o partidă de șah în care adversarii mută strategic, pe rând, diverse piese pe tabla de joc.
Feodosia Magari, o tânără de 26 de ani din Recea, Strășeni, în 1951, după ce a adăpostit în casa proprie membrii unui grup de rezistență antisovietică, în mare oameni care au fugit de deportările din iulie 1949, și le-a dus cu sacii produse alimentare în pădure aproape un an de zile, i-a denunțat pe toți poliției politice sovietice și pe alte vreo 20 de persoane din sat, care le-au dat de mâncare și i-au ascuns pe fugari.
Relația dintre Chișinău și Tiraspol a ajuns la un nivel extrem de tensionat. Regimul secesionist a blocat dialogul cu autoritățile constituționale pe fundalul afacerii dintre Natural Gaz DC, proprietate a lui Arcadie Vicol, și distribuitorul transnistrean Tiraspoltransgaz. Chișinăul afirmă că acest contract contravine legislației Republicii Moldova cu privire la gazele naturale și îndeamnă Moscova să respecte acordul semnat în 2021. Cu alte cuvinte, autoritățile moldovenești nu admit livrarea de gaze pe malul stâng al Nistrului peste SA Moldovagaz.
Donald Trump a avut în anii 2017-2020 un mandat prezidențial în fruntea SUA care poate fi considerat „excentric” pentru un lider occidental. Noutatea politicii externe a lui Trump în precedentul mandat a fost abordarea realistă și naționalistă a relațiilor internaționale, contrar convingerilor liberale, și adesea idealiste, specifice lumii occidentale. Din aceste considerente, revenirea lui Trump la „Casa Albă” este așteptată cu multă neliniște în Europa.
Unii politicieni o poartă ca pe o broșă la sărbători. Alții o văd ca pe o listă de poeți decedați din manuale sau ca pe niște cuvinte care nu înseamnă nimic, dar sună frumos. Foarte frumos. E și această manifestare parte din cultura noastră națională, moștenită din limbajul de lemn și formalitatea din comunism, când nu puteai spune direct ce crezi, dar trebuia să-ți bifezi prezența la tot felul de sindrofii. Am schimbat monumentele la care ducem flori, dar nu neapărat și felul în care ne raportăm la ele.
Republica Moldova se confruntă cu o nouă criză energetică, cu rate ridicate de incertitudine, atât în ceea ce privește asigurarea cu resurse energetice, cât și în ceea ce ține de la valoarea facturii pe care va trebui să o plătească pentru a ieși din această iarnă.
Regiunea separatistă transnistreană se confruntă, începând cu 1 ianuarie 2025, cu o gravă criză energetică, declanșată intenționat de către Rusia cu scopul de a provoca scumpirea curentului electric și a gazului, generând astfel nemulțumirea cetățenilor moldoveni față de actuala putere proeuropeană în perspectiva alegerilor parlamentare care urmează să aibă loc anul curent.
Pe măsura epuizării rezervelor de gaze și cărbune în regiunea secesionistă transnistreană, Tiraspolul insistă ca Chișinăul să recunoască pretinsa datorie de 709 milioane de dolari față de Gazprom – nu și să o plătească! – pentru continuarea subzistenței sale în calitate de enclavă separatistă pe malul stâng al Nistrului. În același context, Kremlinul vrea să exploateze oportunitatea ca ultimă șansă pentru valorificarea acestor bani în calitate de viitoare pârghie de presiune asupra Republicii Moldova.
Comsomolist, vicepreședinte de soviet sătesc, brigarier de colhoz, veterani ai celui de-al Doilea Război Mondial, simpli colhoznici etc. – aceastea sunt profiluri ale celei mai importante și mai temute organizații de rezistență antisovietică din raioanele Orhei și Rezina – Partidul Democrat-Agrar.
Tiraspolul speră că va avea gaze rusești după 9 ianuarie, doar pentru necesitățile proprii. Altminteri, Rusia pierde influența asupra Transnistriei, fapt ce creează premise pentru reintegrarea Republicii Moldova de pe pozițiile Chișinăului. Și acest fapt este nepermis pentru Kremlin.
Printre provocările orchestrate de Rusia împotriva Republicii Moldova, care vor crește constant până la parlamentarele din 2025, se numără și refuzul Tiraspolului de a primi gaze naturale de pe malul drept al Nistrului. În această iarnă, unii moldoveni vor plăti pentru căldură sume exagerate, din cauza incompetenței fostelor guvernări, iar misiunea de pace în Ucraina a lui Donald Trump nu trezește prea mult optimism. Declarațiile îi aparțin deputatului PAS, Oazu Nantoi, expert pe problema transnistreană, și au fost făcute în cadrul unui interviu pentru Veridica.
Anul politic 2024 în Republica Moldova a fost unul complicat, dar totuși poate fi considerat unul pozitiv. Principalul rezultat al acestui an este că Republica Moldova și-a menținut traiectoria europeană. Într-o anumită măsură, chiar și-a consolidat parcursul european. Începând cu 2024, integrarea europeană a devenit „proiectul de țară” al Republicii Moldova. Tot în 2024, au început și negocierile de aderare a Republicii Moldova la Uniunea Europeană.
Republica Moldova este un partener-cheie pentru UE, iar sprijinul va rămâne constant pe parcursul procesului de aderare al țării la Uniunea Europeană, afirmă într-un interviu pentru Veridica, Annita Hipper, purtătoarea de cuvânt a șefei diplomației europene, Kaja Kallas.
La începutul acestei săptâmâni, Serviciul de informații externe al Federației Ruse (SVR) a dat tonul propagandei rusești și celei de la Tiraspol în ceea ce Institutul pentru Studiul Războiului califică drept o pregătire pentru o operațiune sub steag fals în efortul Kremlinului de a destabiliza Republica Moldova, urmărind răspândirea panicii și neîncrederii în societatea moldovenească.
Decembrie e luna bilanțurilor și a retrospecțiilor. E luna când tragem linie și separăm reușitele de eșecuri. În ultimii ani însă, guvernările ne-au mai învățat un lucru – între Crăciun și Revelion își fac loc reforme neașteptate, nepopulare, care profită de vulnerabilitatea unei opinii publice aflate în pauză de vigilență. Așadar, decembrie mai e, de câțiva ani încoace, luna reformelor menite să evite riposta.
Rezultatele triste ale testelor PISA au arătat în ultimele campanii electorale, atât din Republica Moldova, cât și din România, ce rezultate poate avea lipsa unui sistem consistent de educație și neglijarea culturii. Despre rostul culturii și al educației am discutat într-un interviu pentru Veridica cu scriitorul Oleg Serebrian, diplomat, vicepremier pentru Reintegrare în Guvernul Republicii Moldova.
Criza energetică pe care Rusia ar putea-o provoca regiunii separatiste transnistrene și implicit Republicii Moldova a împărțit opinia publică în două tabere. Există acea tabără a “hardlinerilor” (inflexibililor - n.r.) care doresc cu orice preț reintegrarea regiunii în virtutea dreptului legitim constituțional al Republicii Moldova ca autoritățile de la Chișinău să controleze tot teritoriul țării pe ambele maluri ale Nistrului.
Dezinformarea folosește o varietate de tactici de manipulare. Poveștile de dezinformare pot fi create cu ușurință prin combinarea subiectelor provocatoare.
Raportează
