Noul episod de criză energetică provocată de Rusia în Republica Moldova se developează din ce în ce mai mult drept o partidă de șah în care adversarii mută strategic, pe rând, diverse piese pe tabla de joc.
Feodosia Magari, o tânără de 26 de ani din Recea, Strășeni, în 1951, după ce a adăpostit în casa proprie membrii unui grup de rezistență antisovietică, în mare oameni care au fugit de deportările din iulie 1949, și le-a dus cu sacii produse alimentare în pădure aproape un an de zile, i-a denunțat pe toți poliției politice sovietice și pe alte vreo 20 de persoane din sat, care le-au dat de mâncare și i-au ascuns pe fugari.
Relația dintre Chișinău și Tiraspol a ajuns la un nivel extrem de tensionat. Regimul secesionist a blocat dialogul cu autoritățile constituționale pe fundalul afacerii dintre Natural Gaz DC, proprietate a lui Arcadie Vicol, și distribuitorul transnistrean Tiraspoltransgaz. Chișinăul afirmă că acest contract contravine legislației Republicii Moldova cu privire la gazele naturale și îndeamnă Moscova să respecte acordul semnat în 2021. Cu alte cuvinte, autoritățile moldovenești nu admit livrarea de gaze pe malul stâng al Nistrului peste SA Moldovagaz.
Donald Trump a avut în anii 2017-2020 un mandat prezidențial în fruntea SUA care poate fi considerat „excentric” pentru un lider occidental. Noutatea politicii externe a lui Trump în precedentul mandat a fost abordarea realistă și naționalistă a relațiilor internaționale, contrar convingerilor liberale, și adesea idealiste, specifice lumii occidentale. Din aceste considerente, revenirea lui Trump la „Casa Albă” este așteptată cu multă neliniște în Europa.
Unii politicieni o poartă ca pe o broșă la sărbători. Alții o văd ca pe o listă de poeți decedați din manuale sau ca pe niște cuvinte care nu înseamnă nimic, dar sună frumos. Foarte frumos. E și această manifestare parte din cultura noastră națională, moștenită din limbajul de lemn și formalitatea din comunism, când nu puteai spune direct ce crezi, dar trebuia să-ți bifezi prezența la tot felul de sindrofii. Am schimbat monumentele la care ducem flori, dar nu neapărat și felul în care ne raportăm la ele.
Republica Moldova se confruntă cu o nouă criză energetică, cu rate ridicate de incertitudine, atât în ceea ce privește asigurarea cu resurse energetice, cât și în ceea ce ține de la valoarea facturii pe care va trebui să o plătească pentru a ieși din această iarnă.
Regiunea separatistă transnistreană se confruntă, începând cu 1 ianuarie 2025, cu o gravă criză energetică, declanșată intenționat de către Rusia cu scopul de a provoca scumpirea curentului electric și a gazului, generând astfel nemulțumirea cetățenilor moldoveni față de actuala putere proeuropeană în perspectiva alegerilor parlamentare care urmează să aibă loc anul curent.
Pe măsura epuizării rezervelor de gaze și cărbune în regiunea secesionistă transnistreană, Tiraspolul insistă ca Chișinăul să recunoască pretinsa datorie de 709 milioane de dolari față de Gazprom – nu și să o plătească! – pentru continuarea subzistenței sale în calitate de enclavă separatistă pe malul stâng al Nistrului. În același context, Kremlinul vrea să exploateze oportunitatea ca ultimă șansă pentru valorificarea acestor bani în calitate de viitoare pârghie de presiune asupra Republicii Moldova.
Comsomolist, vicepreședinte de soviet sătesc, brigarier de colhoz, veterani ai celui de-al Doilea Război Mondial, simpli colhoznici etc. – aceastea sunt profiluri ale celei mai importante și mai temute organizații de rezistență antisovietică din raioanele Orhei și Rezina – Partidul Democrat-Agrar.
Tiraspolul speră că va avea gaze rusești după 9 ianuarie, doar pentru necesitățile proprii. Altminteri, Rusia pierde influența asupra Transnistriei, fapt ce creează premise pentru reintegrarea Republicii Moldova de pe pozițiile Chișinăului. Și acest fapt este nepermis pentru Kremlin.
Printre provocările orchestrate de Rusia împotriva Republicii Moldova, care vor crește constant până la parlamentarele din 2025, se numără și refuzul Tiraspolului de a primi gaze naturale de pe malul drept al Nistrului. În această iarnă, unii moldoveni vor plăti pentru căldură sume exagerate, din cauza incompetenței fostelor guvernări, iar misiunea de pace în Ucraina a lui Donald Trump nu trezește prea mult optimism. Declarațiile îi aparțin deputatului PAS, Oazu Nantoi, expert pe problema transnistreană, și au fost făcute în cadrul unui interviu pentru Veridica.
Anul politic 2024 în Republica Moldova a fost unul complicat, dar totuși poate fi considerat unul pozitiv. Principalul rezultat al acestui an este că Republica Moldova și-a menținut traiectoria europeană. Într-o anumită măsură, chiar și-a consolidat parcursul european. Începând cu 2024, integrarea europeană a devenit „proiectul de țară” al Republicii Moldova. Tot în 2024, au început și negocierile de aderare a Republicii Moldova la Uniunea Europeană.
Republica Moldova este un partener-cheie pentru UE, iar sprijinul va rămâne constant pe parcursul procesului de aderare al țării la Uniunea Europeană, afirmă într-un interviu pentru Veridica, Annita Hipper, purtătoarea de cuvânt a șefei diplomației europene, Kaja Kallas.
La începutul acestei săptâmâni, Serviciul de informații externe al Federației Ruse (SVR) a dat tonul propagandei rusești și celei de la Tiraspol în ceea ce Institutul pentru Studiul Războiului califică drept o pregătire pentru o operațiune sub steag fals în efortul Kremlinului de a destabiliza Republica Moldova, urmărind răspândirea panicii și neîncrederii în societatea moldovenească.
Decembrie e luna bilanțurilor și a retrospecțiilor. E luna când tragem linie și separăm reușitele de eșecuri. În ultimii ani însă, guvernările ne-au mai învățat un lucru – între Crăciun și Revelion își fac loc reforme neașteptate, nepopulare, care profită de vulnerabilitatea unei opinii publice aflate în pauză de vigilență. Așadar, decembrie mai e, de câțiva ani încoace, luna reformelor menite să evite riposta.
Rezultatele triste ale testelor PISA au arătat în ultimele campanii electorale, atât din Republica Moldova, cât și din România, ce rezultate poate avea lipsa unui sistem consistent de educație și neglijarea culturii. Despre rostul culturii și al educației am discutat într-un interviu pentru Veridica cu scriitorul Oleg Serebrian, diplomat, vicepremier pentru Reintegrare în Guvernul Republicii Moldova.
Criza energetică pe care Rusia ar putea-o provoca regiunii separatiste transnistrene și implicit Republicii Moldova a împărțit opinia publică în două tabere. Există acea tabără a “hardlinerilor” (inflexibililor - n.r.) care doresc cu orice preț reintegrarea regiunii în virtutea dreptului legitim constituțional al Republicii Moldova ca autoritățile de la Chișinău să controleze tot teritoriul țării pe ambele maluri ale Nistrului.
Ministerul Dezvoltării Economice și Digitalizări (MDED) a anunţat lansarea de la 1 ianuarie 2025 a unui mecanism de ajutor de stat pentru investițiile din industria Republicii Moldova, pentru perioada 2025-2036, care ar urma să resuscite sectorul industrial aflat în derivă de câţiva ani.
Scenariul sumbru al unei situații de criză majoră în Transnistria pare să devină iminent. Cu toate acestea, regimul secesionist din Transnistria nu vrea să colaboreze cu Chișinăul pentru a diminua impactul unei eventuale catastrofe.
În noiembrie 1946, în timpul foametei, cinci bărbați cu numele de familie Bruma din Trifăuți, un sat situat pe malul Nistrului, în coasta de sud a Sorocii, au pus la cale asasinarea unui alt Bruma, Efim, deputat în Sovietul Suprem al URSS, pentru zelul cu care strângea pâinea de la consăteni și pentru impozitele și obligațiile abuzive impuse în urma verii secetoase a anului 1946.
După un atac fulgerător al rebelilor sirieni, dictatorul Bashar al-Assad a pierdut puterea, părăsind Siria în mare grabă și fugind la Moscova. Regimul lui Assad s-a prăbușit în doar două săptămâni. În același timp, fuga lui Assad este rezultatul faptului că influența Rusiei în calitate de actor internațional s-a redus considerabil.
Anul 2024 a fost unul fără precedent: mai mult de jumătate de glob și-a ales elitele politice. Care sunt lecțiile din alegerile prezidențiale și referendumul desfășurat în Republica Moldova? Ce avem de învățat din europarlamentarele, parlamentarele, localele și prezidențialele din România?
Deși le văd de mulți ani prin capitalele europene sau la Chișinău, am tot ezitat să folosesc trotinetele electrice. Gheața s-a spart în Italia: după semimaratonul din Chianti — obosiți să mai facem drumul pe jos de la metrou la hotel — am luat trotineta. Și a început! Uauuuu! Nu-i complicat de condus, e nostim, e fain, e cool, e o soluție de mobilitate, la urma urmei!
Cum va gestiona Chișinăul o posibilă criză energetică și umanitară care ar putea apărea în regiunea transnistreană, începând cu 1 ianuarie 2025, ca urmare a sistării livrărilor de gaze de către Rusia în stânga Nistrului? Răspunsul la această și alte întrebări în găsiți în interviul cu vicepremierul pentru Reintegrare, Oleg Serebrian.
Pe fundalul unei eventuale stopări a livrării gazelor rusești în Transnistria, Chișinăul își mobilizează eforturile pentru a menține în funcțiune, în condiții de bombardament rusesc în Ucraina, singura linie de conexiune electrică cu România – Isaccea – Vulcănești – Moldgres – Chișinău, iar Tiraspolul a împărțit cărbunii pentru două luni ca să asigure regiunea cu lumină și pâine.
La 6 decembrie 2024, cu două zile înainte de turul doi al alegerilor prezidențiale din România, în care urmau să se confrunte candidatul de extremă dreapta, populistul cu simpatii pro-ruse, independentul Călin Georgescu și pro-europeană Elena Lasconi, reprezentanta USR, Curtea Constituțională a României a decis, în unanimitate, anularea primului tur al alegerilor prezidențiale din 24 noiembrie 2024.
Rusia are nevoie de arme și oameni de la aliați precum Coreea de Nord ca să continue războiul din Ucraina, notează expertul independent și specialistul în relații internaționale rus Pavel Luzin.
În prag de iarnă şi cu o criză energetică ce bate la uşă, premierul Republicii Moldova, Dorin Recean a decis să îl demită pe ministrul Energiei, Victor Parlicov şi să preia temporar conducerea instituţiei.
Constantin Vacari din Schineni, Soroca, aproape de Nistru, a fost condamnat, în august 1947, la zece ani de lagăr pentru că a făcut parte dintr-un grup de rezistență antisovietică, „Național-Creștin”, alcătuit din peste 20 de persoane, în cea mai mare parte țărani, care își propuneau drept scop să lupte împotriva regimului sovietic, „pentru o viață mai bună”.
Demisia ministrului Energiei, Victor Parlicov, a directorului întreprinderii de stat Energocom, Victor Bînzari, și a reprezentantului societății civile în Consiliul de Administrație al Moldovagaz, Sergiu Tofilat, amplifică panica cetățenilor legată de criza energetică provocată, pe de o parte, de achiziționarea stângace a gazelor, iar, pe de altă parte, de posibile scumpiri ale curentului electric.
Anunțul făcut la 20 noiembrie a.c. de către ministrului Energiei, Victor Parlicov, care afirma că a fost invitat de reprezentanții concernului rus Gazprom la Sankt-Petersburg pentru a discuta situația energetică curentă din Republica Moldova, inclusiv subiectul livrărilor de gaze naturale în regiunea transnistreană de la 1 ianuarie 2025, dată la care expiră contractul de tranzit prin Ucraina, a provocat multe controverse la Chișinău.
Influenceri români ca impresara Ana Maria Prodan continuă să îl promoveze pe Călin Georgescu. Ca și favoritul lor, influencerii amplifică o serie de narațiuni rusești, majoritatea adaptate la România, dar și tot soiul de bazaconii pseudo-științifice sau conspiraționiste.
Dezinformarea folosește o varietate de tactici de manipulare. Poveștile de dezinformare pot fi create cu ușurință prin combinarea subiectelor provocatoare.
Raportează
