Miza alegerilor prezidențiale din România este poate cea mai mare de până acum, deoarece vine într-un context regional tulbure. Cetățenii Republicii Moldova, care dețin și cetățenia română, au trecut de un milion de persoane, iar trendul din ultimii ani arată o dorință tot mai crescută a acestora de a se implica în viața politică a cetății de peste Prut.
La 4 mai 2025, în România au avut loc alegerile prezidențiale care urmau să se desfășoare încă la finele anului trecut, dar au fost anulate de către Curtea Constituțională. Și de această dată, ca și în 2024, există probabilitatea ca următorul șef de stat al României să fie de factură eurosceptică și populistă. Rezultatul final al alegerilor prezidențiale din România este de maximă importanță și pentru Republica Moldova, deoarece există riscul ca Bucureștiul să-și schimbe cardinal politică externă în cazul victoriei unui candidat populist.
Politiciana pro-rusă afiliată fugarului Ilan Șor, Victoria Furtună, a suscitat acum, în timpul războiului Rusiei împotriva Ucrainei și înaintea alegerilor parlamentare din toamnă, o epavă de partid cu denumire țipătoare, „Moldova Mare”. La o întrebare probabil regizată pusă recent de jurnalistul Gheorghe Gonța, dacă nu este mai simplu ca Republica Moldova să se unească cu România, pentru a-și rezolva toate problemele, Victoria Furtună a răspuns: „Numai dacă țara asta se va numi Moldova Mare și Parlamentul va fi la Chișinău, iar președinte va fi Victoria Furtună”. Proiectul „Moldova Mare” a fost inițiat în decembrie 1943, pentru a constrânge România de atunci, să decidă o retragere imediată din tabăra Axei, dacă dorea să salveze Moldova de Vest de anexarea sovietică.
Afiliata oligarhului fugar Ilan Șor, Marina Tauber, acuzată de acceptarea finanțării ilegale a Partidului „Șor” și de imixtiune în procesul de realizare a justiției, plecată pe 7 ianuarie a.c. din Republica Moldova, cu un zbor spre Istanbul, și-a făcut apariția pe 8 mai a.c. la Moscova, depunând flori la zidul Kremlinului, lângă monumentul Soldatului Necunoscut. În alt context, liderul AUR, George Simion, care concurează în cel de-al doilea tur al scrutinului prezidențial din România, are ședință de judecată pe 19 mai a.c. la Chișinău în cauza interdicției sale de intrare în Republica Moldova. Iar un deținut periculos, care a omorât doi copii, eliberat anterior din închisoarea din Rezina, a fost reținut de poliție și încarcerat în penitenciar. Acestea sunt câteva din subiectele care au marcat săptămâna curentă.
Lumea vinului trăiește o revoluție lentă și tăcută, dar profundă. Datele publicate de Organizația Internațională a Viei și Vinului (OIV) trasează un portret alarmant, al unui sector aflat la răscruce. De 60 de ani nu s-a produs și consumat atât de puțin vin în lume. Date valabile și pentru Republica Moldova, unde, în ultimii ani, la 1 hectar de viță de vie plantat, revin 5 - defrișate.
A traversat Atlanticul pentru cercetarea sa despre impactul intergenerațional al represiunilor sovietice. A fost în Găgăuzia de zeci de ori, însă la Paris niciodată. Învață și vorbește atât româna, cât și rusa. Doctorandă la prestigioasa universitate americană Princeton, Isabelle DeSisto cercetează felul în care experiențele foametei sau ale deportărilor în familie au influențat opțiunile politice ale urmașilor. Cum și de ce a ajuns să documenteze Republica Moldova și aflați în interviul de mai jos.
Autorităţile au prezentat un nou plan de reorganizare a Întreprinderii de Stat „Calea Ferată din Moldova” (CFM), după mai multe tentative din ultimul deceniu de a depăși criza de la CFM. Noul plan presupune împărțirea întreprinderii în două companii care vor gestiona separat infrastructura și operațiunile cu pasageri sau marfă.
La începutul verii lui 1914 la Chișinău venea țarul Nikolai al II-lea. La acea întâlnire a fost adus un veteran al Primului Mare Război pentru Apărarea Patriei (Rusiei), cel cu Napoleon. El a vorbit cum a luptat eroic la Borodino, alături de Barclay de Tolly, în 1812.
Atacată hibrid de Rusia, Moldova are nevoie de o relație bună cu România. Câțiva candidați la președinție au însă un discurs suveranist, chiar pro-rus, iar unul e persona non grata în Republica Moldova.
Toți cei 12 judecători care au adoptat decizii în schema „Spălătoria rusească” (Laundromat), scoși de sub urmărire penală în 2020, pentru învinuirea de spălarea de bani, au dreptul să solicite în instanță despăgubiri financiare de la stat. O parte din reclamațiile magistaților urmăriți penal au fost satisfăcute în prima instanță și se află în examinare la Curtea de Apel. Pretențiile financiare se ridică, pentru moment, la cel puțin sute de mii de lei pentru fiecare reclamant, dar procesele sunt abia la început. În aceleași timp, suspiciunile unui atac raider în cazul litigiului dintre Primăria Chișinău și SRL Epamedia persistă în spațiul public. De data aceasta, fracţiunea PAS din Consiliul Municipal Chişinău îl acuză pe primarul Ion Ceban de complicitate în afaceri ilegale cu Epamedia.
La 28 aprilie 2025 s-au împlinit 11 ani de când a intrat în vigoare regimul liberalizat de vize între Republica Moldova și Uniunea Europeană. Această decizie a reprezentat prima deschidere reala a Uniunii Europene față de Republica Moldova, prin care Bruxelles-ul a sporit în societatea moldovenească sentimentul că integrarea europeană a Chișinăului este posibilă în viitor. Două zile mai devreme, la Ungheni, în cadrul Festivalului „Podul de Flori”, a fost lansată oficial construcția podului rutier peste Prut, care va face legătura între localitățile Zagarancea din raionul Ungheni, Republica Moldova, și comuna Golăiești din județul Iași, România, fiind parte a Autostrăzii Unirii (A8).
Primarul Chișinăului Ion Ceban a anunțat că și-a dat afară rudele din întreprinderile municipale. Fie că este vorba de o mișcare electorală, fie de o pretinsă acțiune anticorupție, anunțul a dezvăluit anturajul lui Ion Ceban, cine sunt acești oameni și ce conexiuni politice au avut până să ajungă în funcțiile cu pricina. Bunăoară, unul dintre ei este fostul lider al socialiștilor din Sângera, Sergiu Brînzilă, socrul șoferului care l-a dus pe Alexandr Nesterovschi la Ambasada Rusiei în Republica Moldova.
Tamara Cărăuș e cercetătoarea în filosofie care a plonjat adânc în problemele existențiale și esențiale ale oamenilor ce căutau punctul de reper al unei Țări în derivă.
Legislativul de la Chișinău, prin votul majorității PAS, a stabilit, recent, data alegerilor parlamentare – 28 septembrie 2025. Opoziția de stânga, pro-rusă și oligarhică, a criticat această decizie. Ea și-a dorit desfășurarea scrutinului mai devreme, în luna iulie.
În 1961, în Baraboi, Dondușeni, sovieticii au vrut să facă din biserică sală de sport. Pentru a-și îndeplini scopul, structurile regimului au recurs la un plan abominabil. Au decis să ucidă preotul și dascălul. Au făcut-o și au spus că cei doi au murit într-un accident de căruță, pentru că erau beți. Minciuna autorităților însă nu a fost înghițită de enoriași. Circa 1.500 de credincioși au decis să dezlege misterul cu privire la decesul preotului și dascălului lor. Autoritățile au răspuns în stilul lor rusesc: patru enoriași au fost condamnați la pedeapsa cu moartea, iar alți 14 – la ani grei de închisoare.
Eliberarea criminalilor periculoși a monopolizat discuțiile din spațiul public și în această săptămână. Potrivit surselor Veridica.md, Consiliul Superior al Magistraturii a demarat procedura disciplinară împotriva lui Igor Negreanu, judecătorul responsabil de emiterea încheierilor cu privire la eliberarea unor condamnați la detenție pe viață. Însă ceea ce lipsește în spațiul public cu referire la problema respectivă este opinia Avocatului Poporului, care a monitorizat, din 2022 încoace, examinarea cererilor condamnaților la detenție pe viață pentru a fi eliberați.
Un raport al Organizației Mondiale a Sănătății, publicat la sfârșitul anului 2024, care a analizat în premieră, într-o manieră comparativă și multidimensională, calitatea îngrijirii medicale și siguranța pacientului în cele 53 de state membre ale Regiunii Europene, arată că în Republica Moldova conceptul de „siguranță a pacientului” este vag și subdezvoltat.
Republica Moldova nu se poate dezvolta ca stat, pentru că e parte dintr-o altă țară și nu are tradiții politice. Politicienii noștri știu că mint înainte de alegeri, dar o fac doar pentru a ajunge la putere, după care, dacă reușesc, se simt demnitari pe viață. Pe de altă parte, partidele unioniste s-au transformat, deseori, în niște fumigene sau, pur și simplu, au lideri slabi. Aceste și alte delarații au fost făcute în cadrul unui interviu pentru Veridica.md de către deputatul în primul Parlament, Andrei Țurcanu, semnatar al Declarației de Independență a Republicii Moldova - cel care joia trecută a fost declarat mort de către colega sa de la Academia de Științe, criticul literar Aliona Grati. Atunci doamna i-a dorit să nu fie iertat de Dumnezeu, pentru că ar fi o canalie. De ce s-a întâmplat acest lucru, aflați în interviul de mai jos.
Dacă ați văzut pe rețele memele sau glumele cu americani obezi înnodându-și degetele la niște mașini de cusut și v-ați surprins simpatizându-i pe chinezii care par a fi la originea lor – muzica e un indiciu –, tocmai despre asta e vorba: tarifele de import cu care Donald Trump a pus lumea întreagă pe jar în ultimele săptămâni au discreditat SUA până la gradul la care China pare o alternativă geopolitică simpatică sau, cel puțin, se află într-o situație asemănătoare cu a Europei. E o lovitură dură, încasată aproape pe nesimțite, de America la capitolul soft power – sintagmă imposibil de tradus, care ar putea fi aproximată prin influență sau dominație culturală.
Într-un moment crucial pentru securitatea regională, Franța își consolidează parteneriatul cu Republica Moldova, atât pe plan militar, economic, cât și instituțional. Într-un interviu pentru Veridica, Excelența sa Dominique Waag, Ambasadoare Extraordinară și Plenipotențiară a Franței în Republica Moldova, vorbește despre pașii concreți ai acestei colaborări.
Parlamentul Republicii Moldova a majorat bugetului de stat pentru anul curent cu sume suplimentare semnificative (8 miliarde de lei moldovenești), bani oferiți de către Uniunea Europeană.
Un nou episod legat de zona politicului și a justiției a scandalizat opinia publică pentru a ecrana problemele reale ale sistemului juridic. Ca la un spectacol de iluzionism, asistăm la mutarea atenției pe niște teme secundare, când în această perioada s-au pronunțat sau sunt pe cale de a fi emise sentințe în cazul unor figuranți importanți din dosarele legate de fraudările succesive ale alegerilor precedente de către proxy-urile Rusiei în Republica Moldova. Toate legate de gruparea politico-criminală a lui Ilan Șor.
Republica Moldova elimină ultimele forme de dependenţă de gazele naturale din Federația Rusă și accelerează integrarea țării în piața energetică europeană, a anunţat pe 8 aprilie a.c., Agenţia Naţională pentru Reglementare în Energetică (ANRE), după ce a adoptat o decizie prin care întreprinderea moldo-rusă Moldovagaz poate rămâne fără licenţă.
Scandalul legat de Legea Amnistiei, scrisoarea fostei șefe a Procuraturii Anticorupție, Veronica Dragalin, adresată unei foste judecătoare a Curții Supreme Justiție, demisă pentru probleme de integritate, și achitarea fostului ambasador al Republicii Moldova la Moscova, Andrei Neguța, în dosarul anabolizantelor sunt subiectele care au marcat de departe săptămâna curentă la Chișinău și vor influența cu certitudine viața politică moldovenească pe viitor.
E o problemă actuală cu vinurile cu un conținut de alcool tot mai mare, iar schimbările climatice reprezintă principalul aspect.
În vreme ce în cercurile diplomatice se poartă discuții despre o potențială încetare a focului în Ucraina și se aud zvonuri privind reducerea sancțiunilor, mass-media și cercurile politice din Rusia freamătă de speculații: ar putea mărcile occidentale să revină în curând pe piața rusă? Pentru o societate care s-a obișnuit cu consumul global, doar gândul acestei posibilități a stârnit un amestec de nostalgie, speranță și confuzie geopolitică. Dar este revenirea mărcilor occidentale o perspectivă reală – sau pur și simplu o dorință colectivă deghizată în știri?
Jurnalist și apărător al drepturilor omului, creștin și anarhist, Maksim Butkevici s-a alăturat Forțelor Armate Ucrainene în 2022, după ce a început marea invazie a Rusiei în Ucraina. În iunie 2022, acesta a fost luat prizonier de către ruși. În martie 2023, Rusia l-a condamnat la 15 ani de închisoare pentru crime de război. Însă în octombrie 2024, Butkevîci a fost eliberat într-un schimb de prizonieri. Întâlnindu-l în persoană la Târgul de Carte de la Leipzig, am fost surprinsă să descopăr nu soldatul dur la care mă așteptam, ci un om blând, cald și cu umor, un soi de Winnie the Pooh, un duhovnic care predică dragostea în timp ce descrie îngrozitoarele forme de tortură la care a fost supus în captivitate. La începutul discuției noastre de la standul României de la Leipzig, Maksim a remarcat că publicul îl auzea mai prost pe el decât pe mine și asta e pentru că de când a fost în prizonierat, el vorbește mai încet decât înainte — un obicei preluat din închisoare.
Cazul deputatului Alexandr Nesterovschi, condamnat la 12 ani de detenție pentru corupere politică, s-a transformat într-un scandal diplomatic de proporții între Chișinău și Moscova, după ce directorul Serviciului de Informații și Securitate (SIS), Alexandru Musteața, a făcut publică înregistrarea cu implicarea Ambasadei Federației Ruse în salvarea lui Nesterovschi de la închisoare.
Dosarul deputatei Marinei Tauber, fugită din Republica Moldova, a ajuns pe ultima sută de metri, avocații activistei oligarhului fugar urmează să își prezinte probele în instanță. Bașcana Evghenia Guțul a rămas în arest preventiv doar pentru 20 de zile după ce judecătoarea Olga Bejenari, cea care i-a permis Marinei Tauber să plece din țară, a respins solicitarea Procuraturii Anticorupție. Deputații comuniști și socialiști fac eforturi să promoveze legislația rusească în Republica Moldova, sub pretextul că ar fi de inspirație americană.
O parte din deputații Sfatului Țării au fost omorâți de către sovietici în 1941-1942, în particular cei ce au rămas în Basarabia după ocuparea ei de către URSS. Însă unele dintre cele mai mari personalități ale Moldovei de Răsărit de la 1917-1918 – Ion Pelivan, Daniel Ciugureanu – au murit în închisorile României comuniste. Pantelimon Halippa a fost arestat de regimul comunist din România, întemnițat la Sighet, apoi predat sovieticilor și dus în Siberia. După trei ani de Gulag, a fost predat statului român și încarcerat din nou, la Gherla.
O relație bună cu Rusia ar ajuta SUA să izoleze China. Decizia lui Putin de a continua războiul din Ucraina ar putea însă convinge Washingtonul că europenii rămân cei mai importanți parteneri.
Uniunea Editorilor din Republica Moldova a încercat în nenumărate rânduri, cu diferiți actori politici, proiectul pentru subvenția traducerilor cărților naționale în străinătate. Abia în 2023 a fost acceptat proiectul. Iar în 2024 a fost anunțat concursul de către Ministerul Culturii pentru susținerea cărții naționale peste hotare. Pentru prima dată în cei peste 30 de ani de independență.
Dezinformarea folosește o varietate de tactici de manipulare. Poveștile de dezinformare pot fi create cu ușurință prin combinarea subiectelor provocatoare.
Raportează
