Oligarhul fugar Ilan Șor asociază reabilitarea victimelor crimelor staliniste din Republica Moldova cu nazismul.
Emanuil Catelli s-a născut în 1883 în satul Zgărdești, județul Bălți, actualmente raionul Telenești. În 1917, a fost prins de revoluția rusă în statul-major al Circumscripției Militare Odesa, în grad de căpitan.
Republica Moldova a găzduit, între 16 - 20 iunie 2025, Congresul Mondial al Viei și Vinului, un eveniment, în premieră, în țara noastră. Chișinăul a fost (auto) proclamat “capitala mondială a vinului” pe durata acestor câteva zile care, însă, nu au trecut fără incidente.
Printre măsurile fiscale ale Guvernului Bolojan e și mărirea TVA-ului la carte. De la 5% la 9% sau la 19%.
La 22 mai, Lukașenko le-a ordonat funcționarilor săi să fie atenți la ce spun oamenii pe rețelele sociale : „Voi sunteți imaginea mea pe teren. Toate greșelile voastre se reflectă asupra președintelui”, a spus Lukașenko, reacționând la valul de videoclipuri TikTok care denunțau lipsa cartofilor din magazine și piețe.
Republica Moldova a înregistrat o scădere cu 1,2% a PIB-ului în primul trimestru, iar exporturile de mărfuri au continuat trendul negativ, diminuându-se cu 11,3% în primele patru luni ale acestui an.
Ministerul Culturii a lansat în 2025 Programul Național „Acces la Cultură” – o inițiativă ambițioasă, cu un buget de 50 milioane de lei, menită să susțină viața culturală în comunitățile din afara marilor orașe. Programul își propune nu doar să finanțeze activități culturale diverse, ci să construiască punți între generații, să încurajeze implicarea civică prin artă și să redea demnitatea actorilor culturali din teritoriu. Secretarul de Stat în cadrul Ministerului Culturii, Andrei Chistol, e unul dintre principalii arhitecți ai acestui program și promotor al descentralizării culturale în Republica Moldova. Discutăm cu Andrei Chistol, într-un interviu pentru Veridica, despre provocările în procesul de implementare și motivele pentru care cultura nu este doar o chestiune de identitate, ci și una de dezvoltare.
Fostul șef la Serviciul de Informații și Securitate, Vitalie Pîrlog, învinuit în dosarul Interpol, la solicitarea autorităților franceze, a fost reținut în Dubai unde se stabilise după demararea investigațiilor procurorilor. Guvernul și Parlamentul au anunțat noi mandate pentru majoritatea actualilor judecători ai Curții Constituționale – Domnica Manole, Liuba Șova și Nicolae Roșca. Celor trei li se va alătura fostul ministru al Justiției, Sergiu Litvinenco. Un angajat al Băncii Naționale, Ruslan Grate, a fost condamnat de prima instanță, în dosarul Fraunda Bancară, la cinci ani de închisoare în cazul unui transfer dubios a 75 de milioane de lei pe conturile unei firme asociate lui Ilan Șor. Acestea sunt evenimentele pe care le vom analiza în sinteza săptămânii curente.
Fiică a unui primar din Milești, Nisporeni, Taisia Angheluța a fost ridicată în iunie 1941, la vârsta de un an, împreună cu mama ei și alte șase surori și frați și dusă în Kazahstan, după ce tatăl său fusese pârât la sovietici de niște nepoți de ai săi.
Pentru mulți, este vorba de un mecanism de adaptare, în unele cazuri creșterea reflectă venituri noi asociate cu războiul, iar în alte situații vorbim de o alternativă la cheltuielile mari.
Prețul curentului electric a devenit, în ultimul timp, un subiect dezbătut intens în mass-media, atât de către unii politicieni, cât și de către anumite persoane oficiale. Pe de altă parte, problema cea mai mare s-ar putea să nu fie prețul curentului electric, ci, mai degrabă, riscul ca Republica Moldova să nu reușească să-și acopere integral consumul în anumite perioade ale zilei, în următoarele două-trei luni.
Criza iarăși ia proporții în stânga Nistrului, după ce, pe 6 iunie a.c., au fost sistate livrările de gaze la stațiile PECO și a fost întreruptă furnizarea apei calde în orașele din regiune, iar, acum două zile, Tiraspolul a reintrodus starea de urgență în economie. Cu toate că sectorul social este aproape la pământ în enclava separatistă, unde oamenii de rând nu-și mai primesc salariile și devin șomeri, această situație reprezintă o posibilitate inedită pentru reîntregirea Republicii Moldova care însă nu este folosită din cauza că în curând vom avea alegeri. Este opinia lui Alexandru Flenchea, cofondator al Asociației „Inițiativa pentru Pace” și ex-vicepremier pentru Reintegrare care și-a explicat acest punct de vedere în cadrul unui interviu pentru Veridica.md.
Nicanor Ciochină, acuzat de accidentare mortală a unui băiat, este primar cu acte în regulă la Boldurești, Nisporeni; Transnistria a ajuns cu gazele pe butuci; iar la 84 de ani de la primul val de deportări, Guvernul Republicii Moldova a decis să facă publice toate dosarele oamenilor persecutați de sovietici - acestea sunt trei subiecte pe care le vom analiza pe scurt în sinteza săptămânii curente.
Lilian Popil avea 18 ani când a decis că medicina nu va fi doar o meserie, ci o promisiune – făcută lui însuși, unei lumi mai bune, dar și unei generații care refuză să aleagă între vis și compromis. Era 2015, iar pentru un tânăr din Republica Moldova, visul de a deveni medic însemna să privească dincolo de granițe, spre oportunități care i-ar permite să crească profesional și personal. Lilian a ales medicina din convingere, iar ideea de a explora alte sisteme medicale a devenit un pas firesc în drumul său. După șase ani de studii, a decis că e timpul să deschidă noi orizonturi și să înțeleagă medicina într-un context mai larg.
Rusia a lansat la Chișinău un nou proiect revizionist, îndreptat atât împotriva Ucrainei, cât și a României, singurii vecini pe care îi are Republica Moldova.
Alegerile prezidențiale din România au developat un nou episod din războiul hibrid pe care Rusia îl duce împotriva României și a Republicii Moldova. Deși candidatul sprijin de Moscova pentru viziunile sale suveraniste și pliabile pe toate narațiunile propagandei ruse nu a câștiga cursa pentru Palatul Cotroceni, Rusia a pregătit abil terenul pentru “tactica pârjolirii terenului” după acest eșec.
Nicanor Ciochină, cel care a accidentat mortal un minor, în loc să se ascundă de ochii lumii, a candidat și a fost reales de consătenii săi din Boldurești, Nisporeni, primar al localității, fapt care a revoltat opinia publică din Republica Moldova. Tot în această săptămână, în care s-a mutat la Domnul compozitorul Eugen Doga, a trecut la cele veșnice, la vârsta de 106 ani, și ultimul veteran al Armatei Române și cea mai vârstnică persoană din Republica Moldova, Constantin Cojocaru. Bărbatul a luptat împotriva sovieticilor, s-a războit cu naziștii, a supraviețuit deportărilor staliniste și regimului sovietic, care a vrut să îi nenorocească familia. Iar în Zona de Securitate au avut loc noi tentative de provocări din partea Tiraspolui. Aceste sunt evenimentele pe care le vom analiza în sinteza săptămânii curente.
Preţul locuințelor în municipiul Chişinău (55-60% din toată piaţa imobiliară a Republicii Moldova) s-a dublat în perioada 2019-2024, arată datele statistice şi analizele experţilor.
Victoria unui candidat suveranist, la alegerile prezidențiale din România, care ar fi promovat narațiuni rusești la adresa Uniunii Europene, ar fi reprezentat o mare victorie geopolitică pentru Moscova în războiul său hibrid declanșat contra Occidentului, în particular contra UE.
Republica Moldova va continua să fie o prioritate în politica externă a Germaniei, în contextul noii coaliții de guvernare CDU-SPD, a declarat ambasadoarea Germaniei la Chișinău, Margret Uebber, într-un interviu acordat portalului Veridica. Ambasadoarea a subliniat că guvernul condus de cancelarul Friedrich Merz consideră războiul din Ucraina și ambițiile expansioniste ale Rusiei drept principalele amenințări la adresa securității europene, iar apărarea Ucrainei este văzută de Germania ca parte integrantă a apărării Republicii Moldova. De asemenea, Rusia este percepută ca principală sursă de interferență în procesul electoral din R. Moldova, prin propagandă, dezinformare și influențe în regiuni precum Transnistria și Găgăuzia. Ambasadoarea subliniază importanța educării cetățenilor pentru a recunoaște dezinformarea și necesitatea unor instituții puternice pentru a contracara aceste amenințări.
Exodul procurorilor din Procuratura pentru Combaterea Criminalității Organizate și Cauze Speciale (PCCOCS) a Procuraturii Anticorupție în ajunul alegerilor parlamentare și al intensificării tacticilor de război hibrid din partea Rusiei, descinderile angajaților Centrului Național Anticorupție în vămile moldovenești și criza financiară și energetică tot mai acută a regimului separatist pro-rus de la Tirapol sunt subiectele pe care le vom analiza în sinteza săptămânii curente.
Pentru a justifica ocuparea Basarabiei de către URSS, la 28 iunie 1940, istoricii sovietici au avut o misiune esențială – să „instaureze” puterea sovietică între Prut și Nistru. Și întrucât această putere n-a existat în Basarabia până la 27 martie 1918, când provincia s-a unit cu România, reprezentanții scrisului istoric sovietic trebuiau să o aducă aici post-factum, cu alte cuvinte, să mistifice adevărul. Istoriografia sovietică a plasat cronologic cucerirea puterii de către bolșevici în ținut într-o perioadă lungă – sfârșitul anului 1917 – începutul lui 1918, fără o dată precisă. Această incertitudine a durat până în 1957, când corifeii scrisului istoric sovietic au decis să aleagă o dată prin vot, adică „să voteze istoria”!
Sloganul Maiei Sandu din campania prezidențială din 2020 a fost „E vremea oamenilor buni!”. Era a doua campanie, după cea pierdută în fața lui Igor Dodon din 2016.
Deși rulajul de pe cardul bancar îmi arată că o duc mai bine în 2025 față de anul trecut, realitatea economică mi se pare mai grea. Obiceiurile de consum parcă nu s-au schimbat structural, bani ar trebuie să ajungă, dar nu e așa. Ca să o spun mai pe șleau: mi s-a acutizat sentimentul sărăciei. De ce?!
Recent a lansat o nouă carte. ”M-a făcut mama existențialist” este un hibrid care însumă confesiuni delicate, memorii copleșitoare și un jurnal al unor gânduri tăioase. După o carieră jurnalistică de proporții, deschizând jurnalul nu vei afla prea multe din culisele acestei profesii a lui Constantin Cheianu. Ca mai în toate scrierile sale, indiferent de gen, procesele vizează subteranele lumii culturale, dar mai ales, capcanele, dilemele, traumele și constituirea eului. Despre toate acestea și nu numai, Constantin Cheianu vorbește într-un interviu pentru Veridica.
Votul covârșitor al cetățenilor români din Republica Moldova pentru Nicușor Dan în alegerile prezidențiale din România și ura declanșată de George Simion împotriva basarabenilor; reținerea șefului Biroului Vamal Centru, Iurie Gorea, pentru o mită de 40.000 de dolari, pentru a trece mărfuri în Transnistria, și urcușul acestuia în Serviciul Vamal din 2023; cetățenii moldoveni din lista de sancțiuni a Uniunii Europene împotriva Rusiei și afacerea lor din Republica Moldova sunt evenimentele pe care le vom analiza, pe scurt, în sinteza de săptămâna curentă.
Va putea candidatul pro-european să câștige alegerile într-o țară unde dreapta naționalistă câștigă din ce în ce mai mult teren în preferințele electoratului?
Nu a făcut parte din niciun partid, nu a ocupat nici funcții publice până acum 10 ani. Deținea cea mai mare fabrică de mobilă din regiunea găgăuză și nu se plângea de nimic. Dar, în 2015, drumurile pline de gropi din Comrat l-au pus pe gânduri și și-a propus să facă ordine în oraș. În același an, a devenit primar al Comratului și ocupă această funcție până în prezent. Deși se declară un pro-european convins, găgăuzii au încredere în el. Este vorba despre Serghei Anastasov, primarul de Comrat, care explică pentru Veridica cum se întâmplă acest lucru, ce vrea Rusia de la autonomia găgăuză și cum oamenii lui Șor cumpără la greu voturile în regiune.
Pentru Republica Moldova alegerile prezidențiale din România au avut o importanță deosebită, întrucât Bucureștiul este principalul partener bilateral al Chișinăului, de susținerea căruia depinde cursul său european.
Guvernul a aprobat pe 7 mai a.c., Agenda de reforme a Planului de Creștere pentru Republica Moldova, document calificat de către autorităţi drept unul istoric „pentru dezvoltarea economică a țării și parcursului său european”.
Alegerea președintelui României este de departe evenimentul care a dominat, săptămâna aceasta, opinia publică din Republica Moldova. Cetățenii români de aici merg la urne ca să aleagă între un candidat care promite tăierea sprijinului pentru Basarabia și altul care nu promite nimic, dar insisită pe cursul european al României. Opinia publică este în continuare și cu ochii pe ce se întâmplă cu scandalul eliberării criminalilor periculoși, pentru a afla toți actorii din această afacere cu implicații oneroase și, probabil, politice. Un alt subiect sensibil se referă la pretențiile financiare ale președintei Curții Constituționale, Domnica Manole, în calitate de prejudicii morale și materiale pentru perioada în care a fost scoasă din sistemul judecătoresc, la indicațiile regimului controlat de oligarhul Vladimir Plahotniuc.
Secretarul Comitetului Central al Partidului Comunist din Moldova, Nikita Salogor, a semnat în iunie 1946 un act de suicid pentru cariera sa politică - el a vrut județele Hotin, Ismail și Akkerman în componența RSS Moldovenești. Demersul său a fost reluat, cel puțin spus naiv, în 1958, în timpul mandatului lui Nikita Hrușciov în fruntea URSS, de către ministrul Culturii al RSSM, Artiom Lazarev, pentru care a plătit și el, probabil, cu mazilire din executivul sovietic moldovenesc. Ultima încercare de a cere de la Moscova cele trei județe a fost făcută în 1985, cu implicarea a trei comuniști sovietici moldoveni. Ridicolul acestei situații este că principalii actori ai acestei mișcări – din 1946, 1958 și 1985 – au moșit la 2 august 1940 RSSM în hotarele cu care ei înșiși nu au fost de acord.
Dezinformarea folosește o varietate de tactici de manipulare. Poveștile de dezinformare pot fi create cu ușurință prin combinarea subiectelor provocatoare.
Raportează
