Nicanor Ciochină, cel care a accidentat mortal un minor, în loc să se ascundă de ochii lumii, a candidat și a fost reales de consătenii săi din Boldurești, Nisporeni, primar al localității, fapt care a revoltat opinia publică din Republica Moldova. Tot în această săptămână, în care s-a mutat la Domnul compozitorul Eugen Doga, a trecut la cele veșnice, la vârsta de 106 ani, și ultimul veteran al Armatei Române și cea mai vârstnică persoană din Republica Moldova, Constantin Cojocaru. Bărbatul a luptat împotriva sovieticilor, s-a războit cu naziștii, a supraviețuit deportărilor staliniste și regimului sovietic, care a vrut să îi nenorocească familia. Iar în Zona de Securitate au avut loc noi tentative de provocări din partea Tiraspolui. Aceste sunt evenimentele pe care le vom analiza în sinteza săptămânii curente.
Preţul locuințelor în municipiul Chişinău (55-60% din toată piaţa imobiliară a Republicii Moldova) s-a dublat în perioada 2019-2024, arată datele statistice şi analizele experţilor.
Victoria unui candidat suveranist, la alegerile prezidențiale din România, care ar fi promovat narațiuni rusești la adresa Uniunii Europene, ar fi reprezentat o mare victorie geopolitică pentru Moscova în războiul său hibrid declanșat contra Occidentului, în particular contra UE.
Republica Moldova va continua să fie o prioritate în politica externă a Germaniei, în contextul noii coaliții de guvernare CDU-SPD, a declarat ambasadoarea Germaniei la Chișinău, Margret Uebber, într-un interviu acordat portalului Veridica. Ambasadoarea a subliniat că guvernul condus de cancelarul Friedrich Merz consideră războiul din Ucraina și ambițiile expansioniste ale Rusiei drept principalele amenințări la adresa securității europene, iar apărarea Ucrainei este văzută de Germania ca parte integrantă a apărării Republicii Moldova. De asemenea, Rusia este percepută ca principală sursă de interferență în procesul electoral din R. Moldova, prin propagandă, dezinformare și influențe în regiuni precum Transnistria și Găgăuzia. Ambasadoarea subliniază importanța educării cetățenilor pentru a recunoaște dezinformarea și necesitatea unor instituții puternice pentru a contracara aceste amenințări.
Exodul procurorilor din Procuratura pentru Combaterea Criminalității Organizate și Cauze Speciale (PCCOCS) a Procuraturii Anticorupție în ajunul alegerilor parlamentare și al intensificării tacticilor de război hibrid din partea Rusiei, descinderile angajaților Centrului Național Anticorupție în vămile moldovenești și criza financiară și energetică tot mai acută a regimului separatist pro-rus de la Tirapol sunt subiectele pe care le vom analiza în sinteza săptămânii curente.
Pentru a justifica ocuparea Basarabiei de către URSS, la 28 iunie 1940, istoricii sovietici au avut o misiune esențială – să „instaureze” puterea sovietică între Prut și Nistru. Și întrucât această putere n-a existat în Basarabia până la 27 martie 1918, când provincia s-a unit cu România, reprezentanții scrisului istoric sovietic trebuiau să o aducă aici post-factum, cu alte cuvinte, să mistifice adevărul. Istoriografia sovietică a plasat cronologic cucerirea puterii de către bolșevici în ținut într-o perioadă lungă – sfârșitul anului 1917 – începutul lui 1918, fără o dată precisă. Această incertitudine a durat până în 1957, când corifeii scrisului istoric sovietic au decis să aleagă o dată prin vot, adică „să voteze istoria”!
Sloganul Maiei Sandu din campania prezidențială din 2020 a fost „E vremea oamenilor buni!”. Era a doua campanie, după cea pierdută în fața lui Igor Dodon din 2016.
Deși rulajul de pe cardul bancar îmi arată că o duc mai bine în 2025 față de anul trecut, realitatea economică mi se pare mai grea. Obiceiurile de consum parcă nu s-au schimbat structural, bani ar trebuie să ajungă, dar nu e așa. Ca să o spun mai pe șleau: mi s-a acutizat sentimentul sărăciei. De ce?!
Recent a lansat o nouă carte. ”M-a făcut mama existențialist” este un hibrid care însumă confesiuni delicate, memorii copleșitoare și un jurnal al unor gânduri tăioase. După o carieră jurnalistică de proporții, deschizând jurnalul nu vei afla prea multe din culisele acestei profesii a lui Constantin Cheianu. Ca mai în toate scrierile sale, indiferent de gen, procesele vizează subteranele lumii culturale, dar mai ales, capcanele, dilemele, traumele și constituirea eului. Despre toate acestea și nu numai, Constantin Cheianu vorbește într-un interviu pentru Veridica.
Votul covârșitor al cetățenilor români din Republica Moldova pentru Nicușor Dan în alegerile prezidențiale din România și ura declanșată de George Simion împotriva basarabenilor; reținerea șefului Biroului Vamal Centru, Iurie Gorea, pentru o mită de 40.000 de dolari, pentru a trece mărfuri în Transnistria, și urcușul acestuia în Serviciul Vamal din 2023; cetățenii moldoveni din lista de sancțiuni a Uniunii Europene împotriva Rusiei și afacerea lor din Republica Moldova sunt evenimentele pe care le vom analiza, pe scurt, în sinteza de săptămâna curentă.
Va putea candidatul pro-european să câștige alegerile într-o țară unde dreapta naționalistă câștigă din ce în ce mai mult teren în preferințele electoratului?
Nu a făcut parte din niciun partid, nu a ocupat nici funcții publice până acum 10 ani. Deținea cea mai mare fabrică de mobilă din regiunea găgăuză și nu se plângea de nimic. Dar, în 2015, drumurile pline de gropi din Comrat l-au pus pe gânduri și și-a propus să facă ordine în oraș. În același an, a devenit primar al Comratului și ocupă această funcție până în prezent. Deși se declară un pro-european convins, găgăuzii au încredere în el. Este vorba despre Serghei Anastasov, primarul de Comrat, care explică pentru Veridica cum se întâmplă acest lucru, ce vrea Rusia de la autonomia găgăuză și cum oamenii lui Șor cumpără la greu voturile în regiune.
Pentru Republica Moldova alegerile prezidențiale din România au avut o importanță deosebită, întrucât Bucureștiul este principalul partener bilateral al Chișinăului, de susținerea căruia depinde cursul său european.
Guvernul a aprobat pe 7 mai a.c., Agenda de reforme a Planului de Creștere pentru Republica Moldova, document calificat de către autorităţi drept unul istoric „pentru dezvoltarea economică a țării și parcursului său european”.
Alegerea președintelui României este de departe evenimentul care a dominat, săptămâna aceasta, opinia publică din Republica Moldova. Cetățenii români de aici merg la urne ca să aleagă între un candidat care promite tăierea sprijinului pentru Basarabia și altul care nu promite nimic, dar insisită pe cursul european al României. Opinia publică este în continuare și cu ochii pe ce se întâmplă cu scandalul eliberării criminalilor periculoși, pentru a afla toți actorii din această afacere cu implicații oneroase și, probabil, politice. Un alt subiect sensibil se referă la pretențiile financiare ale președintei Curții Constituționale, Domnica Manole, în calitate de prejudicii morale și materiale pentru perioada în care a fost scoasă din sistemul judecătoresc, la indicațiile regimului controlat de oligarhul Vladimir Plahotniuc.
Secretarul Comitetului Central al Partidului Comunist din Moldova, Nikita Salogor, a semnat în iunie 1946 un act de suicid pentru cariera sa politică - el a vrut județele Hotin, Ismail și Akkerman în componența RSS Moldovenești. Demersul său a fost reluat, cel puțin spus naiv, în 1958, în timpul mandatului lui Nikita Hrușciov în fruntea URSS, de către ministrul Culturii al RSSM, Artiom Lazarev, pentru care a plătit și el, probabil, cu mazilire din executivul sovietic moldovenesc. Ultima încercare de a cere de la Moscova cele trei județe a fost făcută în 1985, cu implicarea a trei comuniști sovietici moldoveni. Ridicolul acestei situații este că principalii actori ai acestei mișcări – din 1946, 1958 și 1985 – au moșit la 2 august 1940 RSSM în hotarele cu care ei înșiși nu au fost de acord.
Miza alegerilor prezidențiale din România este poate cea mai mare de până acum, deoarece vine într-un context regional tulbure. Cetățenii Republicii Moldova, care dețin și cetățenia română, au trecut de un milion de persoane, iar trendul din ultimii ani arată o dorință tot mai crescută a acestora de a se implica în viața politică a cetății de peste Prut.
La 4 mai 2025, în România au avut loc alegerile prezidențiale care urmau să se desfășoare încă la finele anului trecut, dar au fost anulate de către Curtea Constituțională. Și de această dată, ca și în 2024, există probabilitatea ca următorul șef de stat al României să fie de factură eurosceptică și populistă. Rezultatul final al alegerilor prezidențiale din România este de maximă importanță și pentru Republica Moldova, deoarece există riscul ca Bucureștiul să-și schimbe cardinal politică externă în cazul victoriei unui candidat populist.
Politiciana pro-rusă afiliată fugarului Ilan Șor, Victoria Furtună, a suscitat acum, în timpul războiului Rusiei împotriva Ucrainei și înaintea alegerilor parlamentare din toamnă, o epavă de partid cu denumire țipătoare, „Moldova Mare”. La o întrebare probabil regizată pusă recent de jurnalistul Gheorghe Gonța, dacă nu este mai simplu ca Republica Moldova să se unească cu România, pentru a-și rezolva toate problemele, Victoria Furtună a răspuns: „Numai dacă țara asta se va numi Moldova Mare și Parlamentul va fi la Chișinău, iar președinte va fi Victoria Furtună”. Proiectul „Moldova Mare” a fost inițiat în decembrie 1943, pentru a constrânge România de atunci, să decidă o retragere imediată din tabăra Axei, dacă dorea să salveze Moldova de Vest de anexarea sovietică.
Afiliata oligarhului fugar Ilan Șor, Marina Tauber, acuzată de acceptarea finanțării ilegale a Partidului „Șor” și de imixtiune în procesul de realizare a justiției, plecată pe 7 ianuarie a.c. din Republica Moldova, cu un zbor spre Istanbul, și-a făcut apariția pe 8 mai a.c. la Moscova, depunând flori la zidul Kremlinului, lângă monumentul Soldatului Necunoscut. În alt context, liderul AUR, George Simion, care concurează în cel de-al doilea tur al scrutinului prezidențial din România, are ședință de judecată pe 19 mai a.c. la Chișinău în cauza interdicției sale de intrare în Republica Moldova. Iar un deținut periculos, care a omorât doi copii, eliberat anterior din închisoarea din Rezina, a fost reținut de poliție și încarcerat în penitenciar. Acestea sunt câteva din subiectele care au marcat săptămâna curentă.
Lumea vinului trăiește o revoluție lentă și tăcută, dar profundă. Datele publicate de Organizația Internațională a Viei și Vinului (OIV) trasează un portret alarmant, al unui sector aflat la răscruce. De 60 de ani nu s-a produs și consumat atât de puțin vin în lume. Date valabile și pentru Republica Moldova, unde, în ultimii ani, la 1 hectar de viță de vie plantat, revin 5 - defrișate.
A traversat Atlanticul pentru cercetarea sa despre impactul intergenerațional al represiunilor sovietice. A fost în Găgăuzia de zeci de ori, însă la Paris niciodată. Învață și vorbește atât româna, cât și rusa. Doctorandă la prestigioasa universitate americană Princeton, Isabelle DeSisto cercetează felul în care experiențele foametei sau ale deportărilor în familie au influențat opțiunile politice ale urmașilor. Cum și de ce a ajuns să documenteze Republica Moldova și aflați în interviul de mai jos.
Autorităţile au prezentat un nou plan de reorganizare a Întreprinderii de Stat „Calea Ferată din Moldova” (CFM), după mai multe tentative din ultimul deceniu de a depăși criza de la CFM. Noul plan presupune împărțirea întreprinderii în două companii care vor gestiona separat infrastructura și operațiunile cu pasageri sau marfă.
La începutul verii lui 1914 la Chișinău venea țarul Nikolai al II-lea. La acea întâlnire a fost adus un veteran al Primului Mare Război pentru Apărarea Patriei (Rusiei), cel cu Napoleon. El a vorbit cum a luptat eroic la Borodino, alături de Barclay de Tolly, în 1812.
Atacată hibrid de Rusia, Moldova are nevoie de o relație bună cu România. Câțiva candidați la președinție au însă un discurs suveranist, chiar pro-rus, iar unul e persona non grata în Republica Moldova.
Toți cei 12 judecători care au adoptat decizii în schema „Spălătoria rusească” (Laundromat), scoși de sub urmărire penală în 2020, pentru învinuirea de spălarea de bani, au dreptul să solicite în instanță despăgubiri financiare de la stat. O parte din reclamațiile magistaților urmăriți penal au fost satisfăcute în prima instanță și se află în examinare la Curtea de Apel. Pretențiile financiare se ridică, pentru moment, la cel puțin sute de mii de lei pentru fiecare reclamant, dar procesele sunt abia la început. În aceleași timp, suspiciunile unui atac raider în cazul litigiului dintre Primăria Chișinău și SRL Epamedia persistă în spațiul public. De data aceasta, fracţiunea PAS din Consiliul Municipal Chişinău îl acuză pe primarul Ion Ceban de complicitate în afaceri ilegale cu Epamedia.
La 28 aprilie 2025 s-au împlinit 11 ani de când a intrat în vigoare regimul liberalizat de vize între Republica Moldova și Uniunea Europeană. Această decizie a reprezentat prima deschidere reala a Uniunii Europene față de Republica Moldova, prin care Bruxelles-ul a sporit în societatea moldovenească sentimentul că integrarea europeană a Chișinăului este posibilă în viitor. Două zile mai devreme, la Ungheni, în cadrul Festivalului „Podul de Flori”, a fost lansată oficial construcția podului rutier peste Prut, care va face legătura între localitățile Zagarancea din raionul Ungheni, Republica Moldova, și comuna Golăiești din județul Iași, România, fiind parte a Autostrăzii Unirii (A8).
Primarul Chișinăului Ion Ceban a anunțat că și-a dat afară rudele din întreprinderile municipale. Fie că este vorba de o mișcare electorală, fie de o pretinsă acțiune anticorupție, anunțul a dezvăluit anturajul lui Ion Ceban, cine sunt acești oameni și ce conexiuni politice au avut până să ajungă în funcțiile cu pricina. Bunăoară, unul dintre ei este fostul lider al socialiștilor din Sângera, Sergiu Brînzilă, socrul șoferului care l-a dus pe Alexandr Nesterovschi la Ambasada Rusiei în Republica Moldova.
Tamara Cărăuș e cercetătoarea în filosofie care a plonjat adânc în problemele existențiale și esențiale ale oamenilor ce căutau punctul de reper al unei Țări în derivă.
Legislativul de la Chișinău, prin votul majorității PAS, a stabilit, recent, data alegerilor parlamentare – 28 septembrie 2025. Opoziția de stânga, pro-rusă și oligarhică, a criticat această decizie. Ea și-a dorit desfășurarea scrutinului mai devreme, în luna iulie.
În 1961, în Baraboi, Dondușeni, sovieticii au vrut să facă din biserică sală de sport. Pentru a-și îndeplini scopul, structurile regimului au recurs la un plan abominabil. Au decis să ucidă preotul și dascălul. Au făcut-o și au spus că cei doi au murit într-un accident de căruță, pentru că erau beți. Minciuna autorităților însă nu a fost înghițită de enoriași. Circa 1.500 de credincioși au decis să dezlege misterul cu privire la decesul preotului și dascălului lor. Autoritățile au răspuns în stilul lor rusesc: patru enoriași au fost condamnați la pedeapsa cu moartea, iar alți 14 – la ani grei de închisoare.
Eliberarea criminalilor periculoși a monopolizat discuțiile din spațiul public și în această săptămână. Potrivit surselor Veridica.md, Consiliul Superior al Magistraturii a demarat procedura disciplinară împotriva lui Igor Negreanu, judecătorul responsabil de emiterea încheierilor cu privire la eliberarea unor condamnați la detenție pe viață. Însă ceea ce lipsește în spațiul public cu referire la problema respectivă este opinia Avocatului Poporului, care a monitorizat, din 2022 încoace, examinarea cererilor condamnaților la detenție pe viață pentru a fi eliberați.
Dezinformarea folosește o varietate de tactici de manipulare. Poveștile de dezinformare pot fi create cu ușurință prin combinarea subiectelor provocatoare.
Raportează
