Referendumul pentru aderarea la UE din Moldova a fost un eșec din cauza rezultatului strâns, scrie presa ucraineană. Printre cauzele acestui eșec se numără acțiunile directe ale Rusiei și faptul că în Moldova nu a avut loc o de-rusificare.
Dacă la nivel internațional am primit felicitări pentru referendumul pro-UE și alegerile prezidențiale, pe interior, rezultatele au venit ca un șoc pentru cei dintre noi care am crezut sondajelor care arătau o susținere de până la 65% pentru Uniunea Europeană a cetățenilor moldoveni.
Pe 20 octombrie în Republica Moldova au avut loc alegeri prezidențiale și un referendum pentru integrarea Republicii Moldova în UE. Rezultatul referendumului a rămas necunoscut până în ultimul moment, iar la alegerile prezidențiale nici unul din cei 11 concurenți nu a reușit să acumuleze peste 50 la sută din voturile necesare pentru a fi declarat învingător.
Șeful Delegației UE la Chișinău, Jānis Mažeiks, subliniază, într-un interviu oferit pentru Veridica, că alegerile din 20 octombrie sunt esențiale pentru viitorul Republicii Moldova. Ele le oferă cetățenilor oportunitatea de a-și exprima clar opțiunea cu privire la integrarea europeană.
Într-un sat frumos, cel mai frumos din lume, chiar pe malul Prutului, în Costuleni, Ungheni, am trei case. Una mai frumoasă ca alta; situate toate trei într-o singură curte. Buneii mei, părinții, eu — cu alți doi frați — le-am locuit, pe rând sau împreună. Au mai trăit puțin nepoții, până s-au pustiit casele.
Am apăsat „Instalează”, apoi „conectează-te cu Google” și două secunde mai târziu eram utilizator TikTok. Unul din cei aproape nouă milioane de utilizatori români. Mi-am ales dintr-o lista ce mă interesează, în așa fel încât profilul meu să fie cât mai steril – daily life, divertisment, educație, ca să ajut algoritmul. TikTok avea, se pare, alte idei pentru mine: în scurt timp, am alunecat într-o adevărată gaură a propagandei.
În epocă numele lui era mai cunoscut decât al lui Ernest Hemingway, Ian Fleming, Roal Dahl sau George Orwell. Cu Hemingway a fost corespondent de război în Spania. Cu Fleming, Dahl sau Orwell au fost colegi la „Ministerul Adevărului”, structuri ale propagandei britanice care luptau cu propaganda lui Goebbels.
Referendumul privind integrarea europeană a Republicii Moldova, care se va desfășura pe 20 octombrie a.c., concomitent cu alegerile prezidențiale, poate avea câteva rezultate, cu impact asupra evoluției sau involuției parcursului european al Chișinăului. Trebuie precizat, însă, că indiferent de rezultatul referendumului, continuitatea și profunzimea direcției europene de dezvoltare a Republicii Moldova va fi decisă, totuși, la alegerile parlamentare de anul viitor.
„Romanul generației 80. (Geo)poetică”, reconceptualizată și adăugită, este a doua ediție a cărții recent lansată de editura Cartier, semnată de Maria Sleahtițchi. Autoarea Maria Șleahtișchi vorbește, într-un interviu pentru Veridica, despre acest volum consistent care vine să pună în discuție parcursul literaturii din Basarabia, raportat la tendințele universale ale literaturii.
Datoria de stat, externă şi internă, a ajuns în Republica Moldova, după opt luni ale acestui an, la aproape 109 miliarde de lei (circa 5,6 miliarde de euro), arată date ale Ministerului Finanţelor. O datorie nu foarte mare, dar care, analizată alături de alte date, poate fi interpretată ca un semnal îngrijorător.
UE condiționează aderarea Republicii Moldova de legalizarea căsătoriilor între persoanele de același sex; dacă va adera la UE, va deveni destinația migranților din Orient; își va pierde statalitatea; va fi anexată la România; va fi nevoită să adere la NATO - sunt doar câteva dintre narațiunile false și dezinformările promovate de propaganda rusă, dar și de politicieni de la Chișinău.
Războiul din Ucraina este cea mai mare amenințare la adresa securității de pe continentul european după cel de al doilea război mondial și, totodată, este o provocare de ordin geopolitic și existențial pentru Uniunea Europeană ca proiect comunitar.
Cristian Berzan s-a născut în satul Doroțcaia, raionul Dubăsari, din stânga Nistrului, localitate aflată sub jurisdicția Republicii Moldova, dar sfâșiată de conflicte interminabile cu regimul separatist de la Tiraspol. Smuls din vârtejul intereselor geopolitice care sfâșie teritorii, desparte familii și îngheață speranțe pentru un viitor fără arma protectoare a „fratelui mai mare”, Cristian și-a găsit vocația la Iași.
Parlamentul European a programat, în plenul de la Strasbourg, marți, 8 octombrie, și miercuri, 9 octombrie, dezbaterea și votul unei rezoluții pentru întărirea rezilienței Republicii Moldova împotriva imixtiunii rusești în alegerile prezidențiale și în referendumul privind integrarea în Uniunea Europeană. Rezoluțiile Parlamentului European sunt foarte multe și nu au cum produce efecte directe. Cea referitoare la Republica Moldova are, însă, cel puțin o valoare de diagnostic politic.
La alegerile prezidențiale din 20 octombrie a.c. vor participa 11 candidați, dintre care șase sunt reprezentanți ai unor partide politice, iar cinci s-au declarat independenți. Cum arată, însă, oferta electorală a acestor candidați? Cu ce programe au venit ei în fața alegătorilor? Iată o scurtă prezentare a programelor celor 11 candidați, în ordinea în care au fost înregistrați la Comisia Electorală Centrală.
De ce numărul mare al concurenților electorali pentru alegerile prezidențiale ar trebui să ne bucure, cu ce scop Putin amenință cu un război nuclear și ce poate obține Zelenski prin planul său de victorie – sunt câteva teme abordate în cadrul unui interviu cu scriitorul și diplomatul Iulian Fruntașu, fost ambasador al Republicii Moldova la Londra.
Încă de când Rusia a invadat Ucraina la scară largă, Vladimir Putin și oamenii săi – oficiali și propagandiști deopotrivă – au amenințat, unii voalat, alții direct, că Moscova și-ar putea folosi armele nucleare împotriva Occidentului, dacă acesta sprijină Kievul sau se trece de unele „linii roșii”, majoritatea depășite între timp.
La mijlocul lunii septembrie, președintele rus Vladimir Putin a semnat un decret de creștere a personalului forțelor armate ruse de la 2,2 milioane la 2,4 milioane, 1,5 milioane dintre aceștia urmând să fie soldați activi. Această mișcare se aliniază obiectivului stabilit anterior de fostul ministru al Apărării Serghei Șoigu, acum șef al Consiliului de Securitate al Rusiei, scrie Veridica.ro.
Republica Moldova are nevoie urgentă de instituții capabile să oprească finanțarea ilicită a partidelor politice și de mijloace mai bune pentru a combate dezinformarea, afirmă Ambasadorul Lituaniei în Republica Moldova, Tadas Valionis, într-un interviu pentru Veridica.md.
O știre importantă a trecut aproape neobservată în spațiul mediatic de la Chișinău. Este vorba despre ședinta Consiliul Suprem de Apărarea a Țării (CSAT) din 19 septembrie de la București în care Republica Moldova a avut un rol dominant în contextul unor discuții foarte importante despre securitatea regiunii.
Acum câteva săptămâni, zeci de site-uri de știri românești — multe dintre ele respectabile — au dat, cu variații, titlul: „Comoara folosită de o bătrână din Buzău ca opritor de ușă. Valorează peste un milion de euro”. Citesc și eu cu interes superba poveste și o împărtășesc pe Twitter, deși ca știre mi se pare scrisă un pic confuz.
Existența unei granițe de facto între România și Federația Rusă, sexul campioanei olimpice la box Imane Khelif și interzicerea produselor lactate și cărnii în România sunt temele poștei redacției Veridica.ro de astăzi.
Odată cu agresiunea rusă din Ucraina și reducerea, începând cu octombrie 2022, la jumătate a livrărilor de gaze de către Gazprom (care acum asigură doar necesităţile regiunii transnistrene), eforturile Chișinăului de a pune capăt dependenței energetice de Rusia s-au amplificat. Această dependență rămâne, însă, încă destul de puternică, în special în ceea ce ține de curentul electric.
Odată cu venirea lui Vladimir Putin la putere, Rusia a trecut printr-o involuție democratică profundă. La peste două decenii de când acesta se află la Kremlin, statul rus a ajuns o paria la nivel internațional, care gândește și acționează în politica externă în termeni imperialiști caracteristici secolului al XIX-lea.
Nicolae Negru e cunoscut în Republica Moldova ca un comentator politic atent al realităților de la noi. Pentru cei care citesc și părerile altora decât propriile enunțuri. Incomod și tranșant, nu prea este agreat de clasa politică. Indiferent de culoare.
Într-un magazin din Beijing, China, dau întâmplător de un vin moldovenesc. Se numește Via Matei, un Cabernet Sauvignon sec. Costă 55 yani (6.99 euro) și stă alături de un vin bordolez, pe același raft, la un preț similar.
Deși la baza apariției Uniunii Europene a stat reconstrucția economică a continentului european, distrus de ororile celui de-al doilea război mondial, proiectul comunitar a fost, totodată, o modalitate de promovare, răspândire și consolidare a valorilor democratice în Europa.
Un interviu cu directorul editurii „Cartier”, Gheorghe Erizanu, despre programul Ministerului Culturii de editare și traducere a cărții naționale în străinătate. Programul are un buget de un milion de lei pentru anul 2024. Fondul maxim acordat pentru traducerea unei cărți este de 300 de mii de lei. Condiția e ca autorul să fie cetățean al Republicii Moldova, indiferent dacă cartea sa e publicată la o editură de la Chișinău sau din România.
De la începutul acestui mileniu, Republica Moldova s-a confruntat deja cu opt secete severe care au avut un impact negativ sever atât asupra agriculturii, cât și asupra economiei naţionale. Ce e nou?
Republica Moldova a intrat anul trecut într-un ciclu de exerciții electorale – locale, prezidențiale și parlamentare – în urma cărora, anul viitor, ar urma să fie resetată puterea politică la Chișinău. În acest context, alegerile prezidențiale din 20 octombrie a.c. trebuie privite ca o etapă pregătitoare pentru parlamentarele ce vor avea loc în 2025.
În ultimii 25 de ani, numărul medicilor angajați în Republica Moldova a scăzut cu 20%, pe fondul unei îmbătrâniri fără precedent a personalului medical. Fără politici solide, bazate pe dovezi, Republica Moldova riscă să devină un adevărat „deșert medical”.
Un interviu cu scriitorul Dumitru Crudu despre alegerile din R.Moldova rolul partidelor unionistei, eșecul scriitorilor în politica anilor ‘90, dar și despre șansele reale ale R. Moldova de a adera la UE.
Dezinformarea folosește o varietate de tactici de manipulare. Poveștile de dezinformare pot fi create cu ușurință prin combinarea subiectelor provocatoare.
Raportează
