Vor munci roboții în locul nostru și vom primi un venit minim garantat sau vom deveni sclavii inteligenței artificiale (IA)? Vor face roboții artă, iar noi — curățenie? Pentru o perspectivă despre cum se văd lucrurile din interiorul industriei, am apelat la Alexandru Voica, român stabilit în Anglia, care a început ca inginer, participând la elaborarea chipurilor instalate în bazele de date folosite în IA, iar acum a trecut la comunicare și guvernanță corporativă.
Primele 100 de zile ale guvernului Alexandru Munteanu au fost marcate, din punctul nostru de vedere, de câteva evenimente excepționale: decizia de ieșire din CSI și începerea negocierilor tehnice cu UE; startul reformei administrativ-teritoriale; pana de curent care a cuprins teritoriul Republicii Moldova și amânarea punerii în funcțiune a liniei electrice de înaltă tensiune Vulcănești-Chișinău; desființarea prin absorbție a Universității din Cahul...
Reuniunea de la Davos din 19-23 ianuarie a.c. a fost nu doar un eveniment economic la nivel mondial, ci și un moment decisiv ce poate da startul schimbării modelului ordinii internaționale, care a funcționat în ultimele aproximativ opt decenii.
La peste o săptămână de la deconectările de energie electrică din 31 ianuarie a.c., avaria rămâne încă o sursă de falsuri, manipulări și narațiuni conspiraționiste.
Dosarul „Kuliok” a avut pentru PDM doar scopuri politice. Imaginile video în care Vladimir Plahotniuc îi întinde presupusa sacoșă cu bani lui Igor Dodon urmau să ducă la demiterea fostului președinte și la organizarea alegerilor prezidențiale împreună cu cele legislative în toamna lui 2019.
Prestigioasa revistă The Economist începe anul 2026 cu un editorial deloc optimist în privința tendințelor mondiale în domeniul vinului. “Scăderea vânzărilor de vin reflectă o lume mai singură și mai atomizată”, titrează publicația.
În noaptea de marți, 3 februarie 2026, Rusia a atacat sistemul energetic din Ucraina cu 450 de drone și 70 de rachete, dintre care 32 erau balistice. Fără lumină, apă și căldură au rămas sute de blocuri de locuit din marile orașe ale Ucrainei.
În discuția despre perspectiva Reunirii s-a mai implicat o tabără, a „națiunii civice”, care consideră că tema respectivă îi „divizează” pe moldoveni, îi supără pe o parte din concetățenii noștri de altă etnie. Spre deosebire de socialiști și comuniști, ei nu au numit-o trădătoare pe Maia Sandu, dar au admonestat-o pentru că ar „destabiliza” și „polariza” societatea.
Republica Moldova își va continua linia de politică externă axată pe securitate, pace și integrare europeană odată cu numirea noului său ambasador la Kiev, a declarat Victor Chirilă, înainte de preluarea mandatului de șef al misiunii diplomatice a Republicii Moldova în Ucraina. Într-un interviu pentru Veridica, Victor Chirilă a spus că tranziția de la postul de ambasador la București la cel de la Kiev reprezintă „o continuitate” a activității sale diplomatice și a subliniat că o prioritate-cheie a mandatului său va fi menținerea și aprofundarea climatului de încredere dintre Chișinău și Kiev, pe care l-a descris ca fiind în prezent la cel mai înalt nivel. Diplomatul a mai precizat că un alt obiectiv rămâne crearea condițiilor necesare pentru ca Republica Moldova să devină parte a Uniunii Europene.
Anul trecut datoria de stat internă şi externă a Republicii Moldova a înregistrat o creştere cu circa 11,38 miliarde lei. Pe 31 decembrie 2025 soldul datoriei de stat a constituit 132,78 miliarde de lei, la valoarea nominală.
Fostul primar de Boldurești, Nicanor Ciochină, a fost reținut subit, joi seară, într-un nou dosar, de data asta, pentru tortură asupra unui localnic.
Născută într-o familie cu nume notorii în cultura națională, era firesc să se ancoreze în lumea artelor. Străbunicul ei, Alexandru Fedco, e omul care a dat naștere emblematicului festival „Mărțisor”, a fost primul director al Filarmonicii de Stat. Bunicul ei, Boris Conunov, e un regizor de film de referință, iar Alexandra Conunova e violonista care și-a asigurat prin forță, carismă și talent prezența pe scene mari ale lumii, în compania unor orchestre simfonice de prestigiu și colaborări cu elitele muzicii clasice mondiale.
Discuția declanșată de recenta afirmație a Maiei Sandu că ar spune „Da” la un eventual referendum privind reunirea Republicii Moldova cu România, a ajuns într-un punct mort, când participanții se aud doar pe sine, repetă propriile convingeri, și nu ascultă argumentele părții opuse. Iar dacă nu ne auzim unii pe alții, care e rostul disputei?
Cheltuielile pentru realizarea unui film în România costă tot atât cât investițile anuale ale Republicii Moldova în cinematografie. Teatrele noastre beneficiază de subvenții de peste zece ori mai mari decât filmul. Suntem unica țară din spațiul ex-sovietic, care nu și-a recuperat originalele filmelor din Rusia, iar arhiva noastră cinematografică pare a fi sorită pieirii. Sunt câteva dintre lucrurile despre care a relatat, în cadrul unui interviu pentru Veridica, directoarea Centrului Național al Cinematografiei (CNC) din Republica Moldova, Valentina Iusuphodjaev.
Guvernul de la Chișinău a inițiat procesul de denunțare a acordurilor ce stau la baza Comunității Statelor Independente (CSI): Acordul de fondare al CSI din 8 decembrie 1991, Anexa la acest acord din 22 decembrie 1991 și Statutul CSI, semnat la Minsk pe 22 ianuarie 1993. Odată cu denunțarea acestor trei acorduri, Republica Moldova va ieși oficial din CSI. În același timp, ministrul de Externe, Mihai Popșoi, a precizat că Republica Moldova nu va denunța toate acordurile semnate. Ea va rămâne parte a unora din ele, cu precădere a celor care au caracter economic și nu contravin proceselor de integrare europeană.
Rusia pretinde că a prins „cârtița” din rețeaua criminală „Șor”, Serghei Mișin, fiul comunistului Vadim Mișin și fostul consilier al președintelui Igor Dodon. Omul are un trecut dubios, a fost sancționat de mai multe ori pentru înșelăciuni în practicarea meseriei de avocat și pentru transmiterea, eufemistic vorbind, a Partidului „Renaștere” sub controlul lui Ilan Șor.
La 5 ianuarie 1859, Alexandru Ioan Cuza a fost ales domnitor al Moldovei, iar la 24 ianuarie 1859 și al Țării Românești, înfăptuindu-se astfel unirea celor două principate. Rusia a avut o poziție duplicitară față de unirea Principatelor Române, în stilul caracteristic rusesc. Pe față, a susținut actul unirii, iar pe ascuns, s-a implicat în organizarea unui complot urmărind să împiedice alegerea lui Alexandru Ioan Cuza drept domnitor atât la Iași, cât și la București, și să impună o candidatură agreată, pe beizadeaua Grigore Sturdza.
În ultima lună a anului trecut cele trei instituții financiare implicate în furtul miliardului (Banca de Economii, Banca Socială și Unibank) nu au achitat nici-un leu, plată aferentă rambursării creditelor de circa 14 miliarde de lei, acordate acum 11 ani de Banca Naţională a Moldovei (BNM), cu garanţia statului (Guvernele Leancă şi Gaburici).
În aceste zile de iarnă grea - mercurul termometrului coborând noaptea spre -20 de grade -, gândul ne duce inevitabil la suferințele ucrainenilor. Noi cum am suporta frigul de -25 C, ca în Ucraina, dacă rachetele rusești ar nimeri în cele două centrale termice din Chișinău?
Declarațiile președintei Maia Sandu făcute pentru podcastul britanic „The Rest Is Politics” în care spunea că ar vota pentru unirea cu România în cazul unui referendum în acest sens a generat probabil cele mai mari dezbateri și discuții la acest subiect din ultimul timp, inclusiv la nivel internațional.
Breaking news sau nu? Declarația președintei Maia Sandu, făcută în podcastul de limbă engleză “The rest is politics”, difuzat pe 12 ianuarie a.c., privind un ipotetic referendum de unire a Republicii Moldova cu România, a scos de la naftalină o temă care nu mai este de multă vreme în “mainstream-ul” ideilor politice. De altfel, un referendum la care Maia Sandu ar fi votat “DA” pentru (re)unirea cu România.
Procurorii au respins cererea lui Veaceslav Platon privind audierea sa în calitate de martor al acuzării în dosarul lui Vladimir Plahotniuc. Oligarhul Plahotniuc și fostul său consilier, Serghei Iaralov, vor fi audiaţi ca martori ai acuzării în dosarul „Kuliok”/ „Sacoşa” în care fostul președinte Igor Dodon este judecat pentru luare de mită.
Spectaculoasa operațiune specială de capturare a președintelui venezuelian Nicolas Maduro, realizată de către trupele de elită americane, a ținut „capul de afiș” al evenimentelor internaționale de la începutul acestui an.
Sunt o mare admiratoare a colecției permanente de la Muzeul Național de Artă a Moldovei, unde am remarcat că sunt prezente lucrările mai multor artiste care s-au exprimat prin pictură, sculptură, ceramică și textile.
Ultimii zece ani au redesenat profund sectorul vitivinicol din Republica Moldova. Datele oficiale indică o reducere constantă a suprafețelor viticole, o producție instabilă, puternic influențată de factorii climatici, dar și o transformare lentă a structurii exporturilor.
Ilona Stepan e o figură inedită în peisajul cultural autohton. Dirijoarea Capelei Corale ”Doina” a Filarmonicii Naționale, tot ea, prim-dirijor al Corului Național de Cameră de la Sala cu Orgă. Tot Ilona Stepan acum mulți ani crease trupa Univox, un proiect vocal polifonic care fascina. Asta se întâmpla într-o perioadă când muzica pop și fonograma dominau scena categoric. Diferită nu doar în abordarea muzicală, ci și ca ținută, filosofie, imagine, Ilona Stepan mereu a părut și a și fost o piesă a elitei culturale, muzicale și mondene a Chișinăului.
Afirmația Maiei Sandu că ar vota pentru reunirea Republicii Moldova cu România, dacă s-ar organiza un referendum în această chestiune nu e prima de acest fel. Prima a fost în februarie 2016, la Pro TV, în cadrul emisiunii „În Profunzime”, au mai fost și alte câteva referințe la tema Unirii, nu întotdeauna reușite, important e să fie luate drept ceea ce sunt: niște opinii personale.
Controversa legată de absorbția Universității de Stat „Bogdan Petriceicu Hasdeu” din Cahul de către Universitatea Tehnică a Moldovei a trecut Prutul. Voci puternice din mediul academic din România au început să critice proiectul. Un lucru care rămâne însă ascuns de opinia publică sau cel puțin în umbră – presupusa gestiune frauduloasă a universității din sudul Republicii Moldova.
„Ca supuşi şi devotaţi fii ai ţării, credincioşii Vechiului-Calendar din România aducem la cunoştinţa Majestăţii Voastre următoarele. Sunt aproape 12 ani de când noi mereu cerem să fim recunoscuţi ca un cult deosebit, aşa cum îngăduie legile şi Constituţia, care prin articolul 22 garantează libertatea conştiinţei. Nu cerem o favoare în dauna Patriei noastre, însă cerem să fim lăsaţi aşa ca înainte de anul 1924. Cerem ca în viaţa bisericească să păstrăm vechiul calendar „Iulian Stil Vechiu”, aşa după cum ne-au învăţat înaintaşii noştri. Aşa cum vechile cărţi şi aşa cum ne-au învăţat chiar şi preoţii şi arhiereii, și Patriarhii mai înainte de 1924” – acesta este începutul unui memoriu pe care un grup de țărani din satul Albinețul (astăzi Albinețul Vechi), județul Bălți, i l-au înmânat regelui Carol al II-lea în Gara Făleşti pe 2 iunie 1935
După Putin, vine și Trump să șocheze lumea la început de an cu o „operație” militară specială, în Venezuela, „operație” ce s-a și încheiat în aceeași zi de 3 ianuarie cu răpirea și transportarea președintelui Nicolas Maduro într-o închisoare din New York, pentru a fi deferit justiției, acuzat de narcoterorism și trafic de droguri.
De Ziua Culturii Naționale acoperim cu Eminescu: tirajul mediu per titlu pe piața românească de carte de sub 1000 de exemplare; cea mai mică piață de carte raportată la numărul de locuitori: 60 mln euro la 20 mln de locuitori (Slovenia cu 2 mln de locuitori are o piață de 75 de mln euro; Republica Moldova cu o populație mai mare decât a Sloveniei are o piață de carte estimată la 6 mln euro); România are 200 de librării (Republica Moldova are cca 60 de librării, date estimative).
După un an electoral complicat, 2025, încheiat cu o nouă victorie a forțelor pro-europene, în pofida presiunilor și a banilor aruncați de Moscova, 2026 se conturează a fi aparent un an mai liniștit pentru Republica Moldova. Este un an în care cei care au câștigat ultimele scrutine vor trebui să demonstreze că nu vin doar cu promisiuni frumoase despre un viitor european, ci și cu rezultate concrete. Totuși, această liniște este mai degrabă una de suprafață.
Dezinformarea folosește o varietate de tactici de manipulare. Poveștile de dezinformare pot fi create cu ușurință prin combinarea subiectelor provocatoare.
Raportează
