Discuția declanșată de recenta afirmație a Maiei Sandu că ar spune „Da” la un eventual referendum privind reunirea Republicii Moldova cu România, a ajuns într-un punct mort, când participanții se aud doar pe sine, repetă propriile convingeri, și nu ascultă argumentele părții opuse. Iar dacă nu ne auzim unii pe alții, care e rostul disputei?
Cheltuielile pentru realizarea unui film în România costă tot atât cât investițile anuale ale Republicii Moldova în cinematografie. Teatrele noastre beneficiază de subvenții de peste zece ori mai mari decât filmul. Suntem unica țară din spațiul ex-sovietic, care nu și-a recuperat originalele filmelor din Rusia, iar arhiva noastră cinematografică pare a fi sorită pieirii. Sunt câteva dintre lucrurile despre care a relatat, în cadrul unui interviu pentru Veridica, directoarea Centrului Național al Cinematografiei (CNC) din Republica Moldova, Valentina Iusuphodjaev.
Guvernul de la Chișinău a inițiat procesul de denunțare a acordurilor ce stau la baza Comunității Statelor Independente (CSI): Acordul de fondare al CSI din 8 decembrie 1991, Anexa la acest acord din 22 decembrie 1991 și Statutul CSI, semnat la Minsk pe 22 ianuarie 1993. Odată cu denunțarea acestor trei acorduri, Republica Moldova va ieși oficial din CSI. În același timp, ministrul de Externe, Mihai Popșoi, a precizat că Republica Moldova nu va denunța toate acordurile semnate. Ea va rămâne parte a unora din ele, cu precădere a celor care au caracter economic și nu contravin proceselor de integrare europeană.
Rusia pretinde că a prins „cârtița” din rețeaua criminală „Șor”, Serghei Mișin, fiul comunistului Vadim Mișin și fostul consilier al președintelui Igor Dodon. Omul are un trecut dubios, a fost sancționat de mai multe ori pentru înșelăciuni în practicarea meseriei de avocat și pentru transmiterea, eufemistic vorbind, a Partidului „Renaștere” sub controlul lui Ilan Șor.
La 5 ianuarie 1859, Alexandru Ioan Cuza a fost ales domnitor al Moldovei, iar la 24 ianuarie 1859 și al Țării Românești, înfăptuindu-se astfel unirea celor două principate. Rusia a avut o poziție duplicitară față de unirea Principatelor Române, în stilul caracteristic rusesc. Pe față, a susținut actul unirii, iar pe ascuns, s-a implicat în organizarea unui complot urmărind să împiedice alegerea lui Alexandru Ioan Cuza drept domnitor atât la Iași, cât și la București, și să impună o candidatură agreată, pe beizadeaua Grigore Sturdza.
În ultima lună a anului trecut cele trei instituții financiare implicate în furtul miliardului (Banca de Economii, Banca Socială și Unibank) nu au achitat nici-un leu, plată aferentă rambursării creditelor de circa 14 miliarde de lei, acordate acum 11 ani de Banca Naţională a Moldovei (BNM), cu garanţia statului (Guvernele Leancă şi Gaburici).
În aceste zile de iarnă grea - mercurul termometrului coborând noaptea spre -20 de grade -, gândul ne duce inevitabil la suferințele ucrainenilor. Noi cum am suporta frigul de -25 C, ca în Ucraina, dacă rachetele rusești ar nimeri în cele două centrale termice din Chișinău?
Declarațiile președintei Maia Sandu făcute pentru podcastul britanic „The Rest Is Politics” în care spunea că ar vota pentru unirea cu România în cazul unui referendum în acest sens a generat probabil cele mai mari dezbateri și discuții la acest subiect din ultimul timp, inclusiv la nivel internațional.
Breaking news sau nu? Declarația președintei Maia Sandu, făcută în podcastul de limbă engleză “The rest is politics”, difuzat pe 12 ianuarie a.c., privind un ipotetic referendum de unire a Republicii Moldova cu România, a scos de la naftalină o temă care nu mai este de multă vreme în “mainstream-ul” ideilor politice. De altfel, un referendum la care Maia Sandu ar fi votat “DA” pentru (re)unirea cu România.
Procurorii au respins cererea lui Veaceslav Platon privind audierea sa în calitate de martor al acuzării în dosarul lui Vladimir Plahotniuc. Oligarhul Plahotniuc și fostul său consilier, Serghei Iaralov, vor fi audiaţi ca martori ai acuzării în dosarul „Kuliok”/ „Sacoşa” în care fostul președinte Igor Dodon este judecat pentru luare de mită.
Spectaculoasa operațiune specială de capturare a președintelui venezuelian Nicolas Maduro, realizată de către trupele de elită americane, a ținut „capul de afiș” al evenimentelor internaționale de la începutul acestui an.
Sunt o mare admiratoare a colecției permanente de la Muzeul Național de Artă a Moldovei, unde am remarcat că sunt prezente lucrările mai multor artiste care s-au exprimat prin pictură, sculptură, ceramică și textile.
Ultimii zece ani au redesenat profund sectorul vitivinicol din Republica Moldova. Datele oficiale indică o reducere constantă a suprafețelor viticole, o producție instabilă, puternic influențată de factorii climatici, dar și o transformare lentă a structurii exporturilor.
Ilona Stepan e o figură inedită în peisajul cultural autohton. Dirijoarea Capelei Corale ”Doina” a Filarmonicii Naționale, tot ea, prim-dirijor al Corului Național de Cameră de la Sala cu Orgă. Tot Ilona Stepan acum mulți ani crease trupa Univox, un proiect vocal polifonic care fascina. Asta se întâmpla într-o perioadă când muzica pop și fonograma dominau scena categoric. Diferită nu doar în abordarea muzicală, ci și ca ținută, filosofie, imagine, Ilona Stepan mereu a părut și a și fost o piesă a elitei culturale, muzicale și mondene a Chișinăului.
Afirmația Maiei Sandu că ar vota pentru reunirea Republicii Moldova cu România, dacă s-ar organiza un referendum în această chestiune nu e prima de acest fel. Prima a fost în februarie 2016, la Pro TV, în cadrul emisiunii „În Profunzime”, au mai fost și alte câteva referințe la tema Unirii, nu întotdeauna reușite, important e să fie luate drept ceea ce sunt: niște opinii personale.
Controversa legată de absorbția Universității de Stat „Bogdan Petriceicu Hasdeu” din Cahul de către Universitatea Tehnică a Moldovei a trecut Prutul. Voci puternice din mediul academic din România au început să critice proiectul. Un lucru care rămâne însă ascuns de opinia publică sau cel puțin în umbră – presupusa gestiune frauduloasă a universității din sudul Republicii Moldova.
„Ca supuşi şi devotaţi fii ai ţării, credincioşii Vechiului-Calendar din România aducem la cunoştinţa Majestăţii Voastre următoarele. Sunt aproape 12 ani de când noi mereu cerem să fim recunoscuţi ca un cult deosebit, aşa cum îngăduie legile şi Constituţia, care prin articolul 22 garantează libertatea conştiinţei. Nu cerem o favoare în dauna Patriei noastre, însă cerem să fim lăsaţi aşa ca înainte de anul 1924. Cerem ca în viaţa bisericească să păstrăm vechiul calendar „Iulian Stil Vechiu”, aşa după cum ne-au învăţat înaintaşii noştri. Aşa cum vechile cărţi şi aşa cum ne-au învăţat chiar şi preoţii şi arhiereii, și Patriarhii mai înainte de 1924” – acesta este începutul unui memoriu pe care un grup de țărani din satul Albinețul (astăzi Albinețul Vechi), județul Bălți, i l-au înmânat regelui Carol al II-lea în Gara Făleşti pe 2 iunie 1935
După Putin, vine și Trump să șocheze lumea la început de an cu o „operație” militară specială, în Venezuela, „operație” ce s-a și încheiat în aceeași zi de 3 ianuarie cu răpirea și transportarea președintelui Nicolas Maduro într-o închisoare din New York, pentru a fi deferit justiției, acuzat de narcoterorism și trafic de droguri.
De Ziua Culturii Naționale acoperim cu Eminescu: tirajul mediu per titlu pe piața românească de carte de sub 1000 de exemplare; cea mai mică piață de carte raportată la numărul de locuitori: 60 mln euro la 20 mln de locuitori (Slovenia cu 2 mln de locuitori are o piață de 75 de mln euro; Republica Moldova cu o populație mai mare decât a Sloveniei are o piață de carte estimată la 6 mln euro); România are 200 de librării (Republica Moldova are cca 60 de librării, date estimative).
După un an electoral complicat, 2025, încheiat cu o nouă victorie a forțelor pro-europene, în pofida presiunilor și a banilor aruncați de Moscova, 2026 se conturează a fi aparent un an mai liniștit pentru Republica Moldova. Este un an în care cei care au câștigat ultimele scrutine vor trebui să demonstreze că nu vin doar cu promisiuni frumoase despre un viitor european, ci și cu rezultate concrete. Totuși, această liniște este mai degrabă una de suprafață.
Pe parcursul a zeci de ani, soluționarea conflictului transnistrean nu a reprezentat un interes primordial pentru Chișinău, iar unii înalți demnitari s-ar fi ales cu venituri fabuloase din schemele oculte implementate de regimul separatist. Astăzi însă este momentul propice pentru reintegrarea țării, care poate avea loc în cel mult șapte ani, dacă autoritățile constituționale vor da în sfârșit dovadă de voință și maturitate politică. Declarațiile au fost făcute de ex-vicepremierul pentru Reintegrare, George Bălan, în cadrul unui interviu pentru Veridica.
Moldovenii au scăpat de cheltuielile pentru roaming. Regiunea transnistreană intră în 2026 cu aceleași probleme legate de asigurarea cu gaze. Vladimir Andronachi a reușit să petreacă Crăciunul acasă, dar a fost întors în penitenciar. O altă condamnare importantă și o altă fugă în Transnistria. Sunt câteva din evenimentele care au marcat această săptămână.
Victoria răsunătoare a Partidului Acțiune și Solidaritate în alegerile parlamentare din 28 septembrie este evenimentul ce caracterizează în mod definitoriu, din mai multe unghiuri, anul politic 2025 în Republica Moldova.
Republica Moldova a trecut în anul ce se încheie de una dintre cele mai turbulente perioade din ultimii zece ani, iar toate speranțele sunt că 2026 va fi mai bun.
Anul politic 2025 a fost unul intens pentru Republica Moldova și, totodată, a fost unul extrem de important pentru evoluția politică a celui de-al doilea stat românesc. Cu siguranță, evenimentul central al anului au fost alegerile parlamentare din 28 septembrie care au încheiat un ciclu electoral din mai multe scrutine succesive – localele din 2023, referendumul pentru integrarea europeană și prezidențialele din 2024. În mod surprinzător, rezultatul parlamentarelor din septembrie a fost unul neașteptat de bun pentru partida proeuropeană de la Chișinău.
Spitalele din Republica Moldova vor beneficia în 2026 de o finanțare de până la 8,9 miliarde de lei, o creștere constantă a finanțării sectorului spitalicesc în ultimele două decenii.
Lansat recent, romanul lui Dan Alexe ”La apa morților” oferă spațiu pentru o plonjare adâncă în lumea comunismului românesc. Ca în cele mai pitorești zone subacvatice, zona satului Rămăieni din Bărăgan, încercuit de linia orizontului percepută ca ”apa morților” e locul populat de personaje inedite care oferă densitate și dinamică lumii în care crește și se constituie ca personalitate personajul principal.
Un învățător rus a înregistrat în anii 1880 tradițiile sărbătorilor de iarnă la Taraclia, Căușeni. Fiodor Bednarovschi, așa îl chema pe dascălul rus, a consemnat datinile legate de Ignat, Crăciun și Bobotează și puterile lor magice care aveau, în imaginarul localnicilor, forța să le determine cursul întregului an sau poate chiar al vieții. De pildă, vizitele preotului în casele sătenilor influența norocul la pui, boabele de grâu folosite la semănat în prima zi de an îi scăpau de molime, iar apă sfințită de Bobotează îi scăpau de boli, de toate beteșugurile. Cu alte cuvinte, următoarele 365 de zile erau determinate de felul în care sătenii își petreceau sărbătorile de iarnă.
Agenția Servicii Publice scapă de o penalitate de 100 de milioane de lei, care își are originea într-o schemă pusă pe picioare de Vladimir Plahotniuc.
Anul 2025 e pe sfârșite, milioane de oameni, ucrainenii în primul rând, și-au dorit ca Trump să poată opri războiul și să obțină premiul Nobel pentru pace.
După scandalul declanșat în noiembrie a.c., ca urmare a ratării de către Guvernul Republicii Moldova a două tranşe de circa 170 de milioane de dolari (2,9 miliarde lei) din partea Fondului Monetar Internațional (FMI), vizita unei echipe a FMI, şi mai ales concluziile acesteia, au generat un interes sporit.
Alegerile parlamentare au fost de departe cel mai important eveniment politic al anului 2025 care, de fapt, a cimentat drumul european al Republicii Moldova spre UE. Dacă ar fi să aplicăm o analiză economică de tip SWOT și să extrapolăm cu câteva elemente de strategie militară, ne-am apropia de următorul tablou care ne-ar putea da o imagine aproximativă a ceea ce s-a făcut în Republica Moldova în 2025 și ce am putea face mai bine în 2026.
Dezinformarea folosește o varietate de tactici de manipulare. Poveștile de dezinformare pot fi create cu ușurință prin combinarea subiectelor provocatoare.
Raportează
